Cheltuieli publice controversate. Studiile privind stabilitatea Falezei au costat, dar n-au rezolvat

Iniţial, autorităţile au vorbit despre necesitatea consolidării malului în zona Falezei, însă ulterior s-au răzgândit. Specialiştii care au făcut expertiza Falezei au avut în vedere probabilitatea unei prăbuşiri la fel ca în cazul malului lacului Brateş.

În iulie 2010, Dunărea ieşită din matcă a acoperit Faleza inferioară şi a îmbibat cu apă taluzul din loess, de la baza Falezei superioare. Fenomenul a fost constatat de către specialiştii de la Proiect SA, în zona Trecere Bac. Constatarea nu s-a făcut gratis, ci în baza unui studiu care a costat Primăria 38.000 de lei.

Cum Faleza superioară se sprijină pe cea inferioară (din imediata apropiere a apei Dunării), dacă aceasta din urmă se înmoaie, între cele două se crează planuri de alunecare. Astfel devine posibilă o adevărată catastrofă. Că nu este o exagerare o demonstrează prăbuşirea malului şi alunecarea terenului în zona lacului Brateş.

După descoperirea taluzului umezit, ing. Mircea Chiriac, directorul Proiect SA Galaţi, afirma în presă că, înmuiat, taluzul are tendinţa de a aluneca spre Dunăre lăsând fără sprijin partea superioară a Falezei, care se poate rupe. Aşa cum s-a întâmplat şi în zona lacului Brateş, unde, din fericire, n-au fost afectate construcţii, ci doar o cale ferată.
În urma alarmantei constatări, autorităţile locale au comandat realizarea unui studiu care să evalueze starea taluzului şi riscurile pentru construcţiile din zona Falezei.

La realizarea expertizei au participat specialişti de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene (IPTANA), Universitatea Bucureşti - Facultatea de Construcţii şi Proiect SA. Costurile, pe măsură: 80.000 de lei.

Printre aceşti specialişti s-a numărat şi dr. ing. Octavian Coşovliu, în opinia căruia: „S-a procedat pe dos. Întâi s-a construit pe Faleză, şi abia pe urmă s-a făcut acest studiu. Nu asta era ordinea corectă!"

La un moment dat, autorităţile au vorbit şi despre necesitatea consolidării malului Dunării cu ajutorul unor piloni din beton, de 25 de metri. O lucrare costisitoare pentru care găsirea surselor de finanţare ar fi fost o adevărată provocare, deci s-a renunţat la ea.

„Dacă nu se găsesc soluţii pentru stabilizarea malului, vom avea probleme greu de rezolvat. Potrivit unor investigaţii care nu au fost scoase la lumină la timp, rezultă că trebuie să consolidăm tot malul Falezei, pe o distanţă de aproximativ 10 kilometri", declara la acea vreme primarul Dumitru Nicolae.

 Dacă nu se găsesc soluţii pentru stabilizarea malului, vom avea probleme greu de rezolvat, Dumitru Nicolae, primar