Unde sunt cele mai cunoscute zone viticole din România şi ce vinuri superioare sunt produse în aceste podgorii

În România sunt aproximativ 180.000 de hectare de culturi de viţă de vie, un sfert din judeţe concentrând peste 65% din suprafaţa totală.

România are mai multe regiuni viticole, în toate provinciile ţării, dar printre cele mai cunoscute sunt cele de pe Târnave, de la Cotnari, Huşi, Panciu, Odobeşti, Dealu Mare, Murfatlar, Recaş.

Suprafaţa viticolă a ţării este de aproximativ 180.000 de hectare, iar din acest punct de vedere Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, dar şi cu cei mai mulţi oameni ocupaţi în acest domeniu.

Aici sunt cultivate 22.000 de hectare cu viţă-de-vie nobilă, ceea ce înseamnă mai mult de 13% din suprafaţa viticolă a ţării, aproape 80.000 de vrânceni fiind ocupaţi în acest sector.

Patria Galbenei de Odobeşti

Una dintre podgoriile renumite este Odobeşti, care datează din secolul XVII, un areal viticol de peste 7.000 de hectare, care se întinde pe raza localităţilor Boloteşti, Jariştea şi Odobeşti.

Soiul de vin care a făcut cunoscută Vrancea în toată lumea este Galbena de Odobeşti, adorată de marii boieri pe timpuri.

Întrucât este un soi pretenţios, vulnerabil la boli şi greu de întreţinut, producătorii viticoli vrânceni au renunţat puţin câte puţin la Galbena de Odobeşti.

Podgoria Panciu, din Vrancea,  este iarăşi extrem de cunoscută în ţară şi lume, cu o întindere de aproximativ 10.000 de hectare. Este situată într-o zonă temperată, ceea ce face ca vinurile, atât albe, cât şi roşii, să aibă o aromă specială.

Vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi catalogate drept vinuri cu un caracter vioi obţinut atât din soiuri de struguri autohtoni, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească Neagră, Fetească Albă şi Fetească Neagră, dar şi din alte soiuri de struguri de vin, precum Feteasca Regală, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir şi Merlot, care au devenit la fel de renumite în podgorie.

În prezent, Podgoria Panciu este profilată pe producerea vinurilor albe-seci care sunt folosite şi pentru a obţine vinul spumant.

Două săptămâni de soare în plus la Dealu Mare

Specialiştii din viticultură spun că în Podgoria Dealul Mare vinul este mai aromat şi datorită razelor de soare prezente mai mult cu 14 zile decât în restul teritoriului. Această zonă, care are o suprafaţă compactă de peste 14.500 de hectare de vie, este cunoscută mai ales pentru vinurile roşii.

Soiurile cele mai renumite de vinuri roşii  sunt Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot, dar şi vinurile albe sunt bine reprezentante, precum Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris sau Sauvignon Blanc. Ele sunt produse în centrele viticole Boldeşti, Valea Călugăreasca, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Breaza,Pietroasa, Merei, Zoreşti.

Spui Jidvei, spui Târnave

Judeţul Alba este cunoscut pe harta viticolă a ţării pentru celebra podgorie Târnave. Nu este mare ca suprafaţă, în jur de 3.000 de hectare, dar cine nu a auzit de cel mai mare producător de vinuri albe din ţară în domeniu, Jidvei.

Compania Jidvei deţine cea mai mare plantaţie viticolă din România, aproximat 2.500 de hectare, şi cea mai mare podgorie din Europa cu proprietar unic, fiind totodată în acest moment printre liderii pieţei autohtone în ceea ce priveşte numărul de sticle de vin vândute anual.
Aici se cultivă pe suprafeţe întinse, soiuri precum Feteasca regală, Riesling, Savignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca albă, Traminer şi Chardonay, Pinot gris, Ezerfrut.

Moldovenii beau Cotnari

Moldova este celebră cu vinul de Cotnari, unul dintre cele mai vândute licori ale lui Bachus, iar acest secret stă în soiurile deosebite care se cultivă în podgoria de lângă Iaşi.

Podgoria Cotnari datează cel puţin de la 1450 şi a cunoscut atât mărime, cât şi decădere, iar astăzi este din nou pe culmi. Astăzi, podgoria se întinde pe o suprafaţă de peste 1.750 de hectare, aflate în proprietatea producătorului de vinuri Cornari. Viile sunt situate pe versantul estic al Dealului Mare al Hârlăului.

Mare parte din producţie pleacă la export, în Europa, dar şi în ţări precum SUA, Canada, Japonia, Rusia sau China. Pe lângă soiurile clasice, Grasa de Cotnari, Frâncuşa, Tămâioasa Românească şi Feteasca Albă, Cotnari are în podgorie 105 hectare cu Fetească Neagră şi 40 de hectare cu Busuioacă de Bohotin.

Murfatlar, podgoria vinurilor dulci şi demidulci

O altă podgorie de renume din România este Murfatlar. Se întinde pe aproape 3.000 de hectare, pe care şi le împart patru mari producători, Murfatlar România, Staţiunea de cercetare Murfatlar, Fruvimed Medgidia şi Vinex Cernavodă.

Calitatea deosebită a vinurilor de Murfatlar se datorează, în primul rând, condiţiilor de climă şi de sol ale regiunii.

Podgoria este vestită pentru vinurile sale dulci şi demidulci. Astfel, soiuri albe precum Pinot Gris şi Chardonnay sau soiurile roşii Merlot şi Cabernet Sauvignon îşi iau dulceaţa din soare, şi aici, ca şi în Podgoria Dealu Mare, soarele fiind extrem de generos.

La acestea se adaugă Muscatul Ottonel, Tămâioasa românească, Sauvignon, Riesling italian, Columna, pentru soiurile albe, iar pentru cele roşii Pinot Noir şi Fetească Neagră, paleta fiind extrem de variată, de la vinuri dulci la cele seci.