Românii beau vin sub media europeană şi importă mai mult de jumătate din licoarea lui Bachus care se produce în ţară

Valeriu V. Cotea

Interviu cu Valeriu V. Cotea, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, preşedintele Patronatului Român al Viei şi Vinului.

Una dintre cele mai vechi preocupări ale străbunilor noştri a fost cultivarea viţei de vie. România are o suprafaţă de peste 187.000 de hectare cultivate cu viţă de vie, asta în condiţiile în care în anii 1970 suprafaţa viticolă a României depăşea 300.000 de hectare.

Ponderea o deţin plantaţiile pentru struguri de vin, 82%, iar anual tara noastră produce aproximativ cinci milioane de hectolitri de vin. Din acest punct de vedere, ţara noastră nu este în topul mondial al producătorilor de vinuri, iar în Europa  suntem clar devansaţi de ţări cu tradiţie în cultura viţei de vie, precum Franţa, care produce 46 de milioane de hectolitri, Italia, unde producţia depăşeşte 44 milioane de hectolitri sau Spania, cu 37 de milioane de hectolitri de vin. Înaintea noastră mai sunt Germania şi Portugalia.

Prezent la Concursul Naţional de Vinuri ”Bachus 2017”, profesorul universitar doctor Valeriu V. Cotea, fiul regretatului oenolog vrâncean, Valeriu D. Cotea, ne-a explicat de ce importă atât de mult vin ţara noastră, de ce vinul vrac adus din afară este mai ieftin decât cel autohton, ce trebuie să facă ţara noastră pentru a ajunge din urmă ţări care au suprafeţe cu culturi de viţă de vie mult mai mici ca ale noastre.

Reporter: - Statisticile arată că România importă foarte mult vin, aproape jumătate din ceea ce produce. Care este explicaţia, se bea mult vin în România?

Valeriu V. Cotea:- Importăm vin pentru că se consumă mult vin. Totuşi suntem o ţară consumatoare, deşi statisticile arată că avem un consum mai redus de vin. Consumul în România este de 24-25 de litri pe cap de locuitor/an, ceea ce ne plasează sub Germania sau sub Belgia. În România se produc într-un an 4,5-5 milioane de hectolitri de vin, ceea ce este foarte puţin. Trebuie cel puţin să dublăm cantitatea. Ca să vă dau un exemplu, să fie uşor de înţeles, Germania are jumătate din suprafaţa viticolă a României, iar producţia de vin este dublă.

Rep: - Este mai ieftin vinul adus de afară?

V. C.:- Din anumite ţări, da. Vinul din Spania, din Italia, din zona Siciliei, care se importă este mai ieftin iar noi nu reuşim să producem la preţurile acestea. Spania este principala ţară de unde importăm şi vin la un preţ pe care noi nu îl putem obţine în România. În Spania, viile sunt stropite de trei ori, pe când la noi un viticultor ajunge să aplice tratamente la vie şi de şapte-opt ori pe sezon.

Rep.: - Ce au străinii în plus faţă de români în acest domeniu de tradiţie?

V. C.: - Au viile bine închegate, nu au goluri, au producţie mare. Acolo viile arată ca nişte bijuterii, ca într-o grădină botanică. Totul este ordonat, fiecare strugure parcă este legat la locul lui, soiuri bune şi mai multă muncă, dar în special tehnologia îşi spune cuvântul. Tot ce este plantat la noi în ultimii ani, aproape 25.000 de hectare arată bine. Sunt vii frumoase, bine întreţinute şi cu producţii bune. Dar sunt foarte multe vii bătrâne, care nu au mai fost înlocuite, cu multe goluri. De multe ori, aceste vii au jumătate din numărul de butuci pe care le-au avut iniţial şi ar trebui înlocuite.

Rep: - În aceste condiţii, reuşim să ne impunem pe piaţa externă a vinurilor?

V.C.: - Nu avem o piaţă internă bine conturată. Pe plan internaţional este destul de greu să ne afirmăm mai ales în ţări consumatoare tradiţional, dar şi producătoare. Ar trebui să avem o deschidere mai mare spre pieţele din Asia, din ţările nordice, din ţările baltice unde este un început al culturii vinului. Toţi vor să exportăm în Uniunea Europeană, dar UE e plină de vinuri.

Rep.- Sectorul vitivinicol din România a reuşit în exerciţiul financiar european 2007-2013 să obţină 240 de milioane de euro din fondurile puse la dispoziţie ţării noastre, reprezentând o rată de absorbţie de 100%. În special banii au mers pentru programul de reconversie. Ce şi-a propus România în cadrul viitorului exerciţiu financiar?

V: C. - Programul de reconversie şi restructurare a mers foarte bine, cu aproape 5.000 de hectare refăcute anual, dar din păcate în ultimii doi ani lucrurile s-au blocat din cauza birocraţiei şi nu mai reuşim să cheltuim acei bani pe care cu greu i-am adus în România. Avem promisiuni din partea oficialităţilor să deblocăm aceste birocraţii, nu vreau să intru mai mult în amănunte. Este o realitate şi este păcat de banii care se pierd. Până în anul 2014 am avut pentru această măsură, doar pentru refacerea viilor, 42 de milioane de euro pe an, ceea ce echivala cam cu 5.000 de hectare de vii refăcute pe an. S-a făcut reconversia a 25.000 de hectare de vie. Acum avem la dispoziţie 47 de milioane de euro pe an pe care nu mai reuşim să-i cheltuim. Oficialităţile ştiu, dar instituţiile statului încă nu s-au pus de acord ce să facă.

Rep: -Românii preferă vinul îmbuteliat sau vrac?

V.C. - Este o deschidere mare spre vinul vrac. Dar nu numai aici. Să ştiţi că vinul vrac a crescut pe toată piaţa mondială. Adică tranzacţiile care se fac cu vin vrac sunt în creştere. În privinţa consumatorului, toată lumea ar prefera vinulîmbuteliat, dar este mult mai scump decât vinul vrac şi atunci trebuie găsit un echilibru între preţ şi cantitate.

Rep: - Cum apreciaţi producţia din această toamnă?

V.C. - Producţia din acest an este foarte bună. A fost un an favorabil, nu am avut de suferit ca alte culturi din cauza gerului şi a zăpezii de la sfârşit de aprilie. Au fost puţine zone afectate, viţa de vie a rezistat şi avem o producţie frumoasă, bună, de calitate, sperăm să avem şi vinurile bune.

Rep: În ultimii ani, foarte mulţi români cu bani şi-a deschis o afacere în acest domeniu. Este vorba de pasiune sau de o modă?

V.C. – În acest domeniu este nevoie de pasiune şi mulţi au venit din alte afaceri şi s-au apucat de viticultură şi de vinificaţie, s-au îndrăgostit de ele şi parcă petrec mai mult timp în acest mediu decât în afacerea care le aduce bani. Poate este şi o modă pentru oameni de afaceri să aibă şi o plantaţie de vie şi o cramă, să aibă vinul lui. Nu este numai la noi, ci este o situaţie mondială. Cei care au bani fac şi o investiţie într-un domeniu cum este acesta.

Valeriu V. Cotea este şi preşedintele Grupului de Experţi „Specificaţii ale produselor enologice” al OIV (International Organisation of Vine and Wine), degustător de elită, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a României (A.S.A.S.), membru corespondent al Academiei Elveţiene a Vinului, membru corespondent al Academiei Italiene a Vinului.  Este autor sau coautor pentru 22 de manuale, tratate şi carţi de specialitate, cu peste 300 de articole ştiinţifice publicate, atât în ţară, cât şi peste hotare, cu activitate de inovare brevetată.