FOTO Cum era să ajungă oraşul Focşani Capitala Principatelor Române acum 155 de ani
0
Istoricii spun că voci influente din Europa au susţinut această teorie, care a fost respinsă, din motive obiective, de deputatul oraşului Focşani în Adunarea Electivă a Moldovei în decembrie 1858, Mihail Kogălniceanu.
Focşaniul a avut un rol extrem de important în urmă cu 155 de ani la realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Române.
Aici a lucrat cel mai numeros Comite Unionist din zona Moldovei, care număra aproximativ 200 de membri, iar în timpul alegerilor pentru Divanul Ad – hoc (un fel de Parlamenet), locuitorii oraşului Focşani au protestat cu vehemenţă împotriva silniciilor comise de guvern.
La un moment dat s-a pus chiar problema ca Focşaniul să devină Capitala Principatelor Române, lucru care nu s-a mai realizat în cele din urmă, pentru că, spun istoricii, oraşul nu dispunea nici de o infrastructură corespunzătoare, nici de notorietate.
Totuşi, aici, întreaga suflare a oraşului a sărbătorit actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum glăsuiau documentele vremii.
Aici, cu prilejul primei sale treceri prin Focşani, la 5 februarie 1859, domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută în drumul său de la Iaşi la Bucureşti.
„La 155 de ani de la cel mai mare eveniment din istoria Focşaniului- Mica Unire, putem aprecia, la rece, lipsiţi de patos fals, că entuziasmul cu care au întâmpinat focşănenii dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza s-a datorat, pe lângă multe alte motive, şi speranţei că orăşelele lor, Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteniei , vor deveni,unite. Focşănenii au dorit ca oraşul să devină capitala Principatelor sau, măcar, reşedinţa Domnitorului, cu atât mai mult cu cât, voci influente din Europa, au susţinut această teorie, iar cu câţiva ani mai înainte, la 184, în sprijinul aceleiaşi năzuinţe, Gheorghe Bibescu, domnul Munteniei, s-a căsătorit la Focşani, naşul de cununie fiind omologul său din Moldova, Mihail Sturza”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
Potrivit acestuia, membrii Comisiei Centrale de la Focşani, prin vocea lui Mihail Kogălniceanu, au respins categoric, această opţiune. Mai mult decât atât, nici Iaşiul, nu a fost acceptat ca noua capitală, aspect ce i-a dezamăgit nespus şi pe ieşeni.
„Rolul de nouă capitală urma să-l joace Bucureştiul, oraş care pe lângă depărtarea semnificativă de maleficul Imperiu Ţarist dispunea de o populaţie şi o infrastructură acceptabile pentru noua calitate”, mai spune istoricul Dîrdală.
Comisia Centrală a lucrat trei ani la Focşani
La Focşani, pe strada care poartă astăzi numele Comisia Centrală a funcţionat clădirea Comisiei Centrale în care s-a înfăptuit, la 1859, unirea dintre cele două principate române, Moldova şi Muntenia, sub oblăduirea domnitorului Alexandtru Ioan Cuza, punându-se astfel bazele statului român.
Practic, în casa boierului căminar Scarlat Bontaş închiriată de Comisie au fost puse şi bazele noii Constituţii valabile şi astăzi în Constituţia României, de către Mihail Kogălniceanu, membru din partea Moldovei.
„Casa, înaltă de patru metri, a fost închiriată de la boierul Bontaş de Comisia Centrală, comisie formată la Congresul de la Paris în 1856. A fost aleasă acea casă pentru că trebuia să fie una arătoasă, acolo veneau personalităţile. În plus, trebuia să fie aproape de hotelul Cimbru unde acestea se cazau. Hotelul era în clădirea în care se află acum Muzeul Unirii", ne-a spus muzeograful Dumitru Huţanu de la Muzeul Vrancei.
Comisia Centrală a funcţionat la Focşani de la 10 mai 1859 până în februarie 1862. Sarcina acestei comisii consta în realizarea unităţii legislative a Principatelor Unite, după ce se perfectase unirea politică.
Locul şi rolul Comisiei Centrale care a funcţionat la Focşani (10 mai 1859 – 14 februarie 1862), care prin activitatea, prin legile elaborate aici s-a dovedit a fi primul Parlament al României moderne. Aici au fost găzduite personalităţi politice ale vremii, membrii Comisiei Centrale, Mihail Kogălniceanu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Şuţu şi alţii.
În ceea ce priveşte Focşaniul, acesta a câştigat, pe moment, din unirea celor două târguri separate până în 1859, dar anii următori nu au avantajat prea mult noua localitate, reprezentanţii locali , susţinătorii de la Bucureşti, războaiele, amplasarea geografică, cutremurele , toate la un loc determinând ca acest oraş, căruia momentul dublei alegeri a lui Cuza părea să-i hărăzească un destin ales, viitorul să-i fie mai neplăcut decât aşteptările focşănenilor.
Muzeul Unirii din Focşani este astăzi cea mai bună dovadă a faptului că acest oraş are un trecut istoric încărcat de semnificaţii, însăşi clădirea muzeului fiind una care îşi întregeşte valoarea istorică şi prin evenimentele petrecute în perimetrul ei între anii 1859 şi 1862.
155 de ani de la Unirea Principatelor Române
Ziua Unirii Principatelor Române va fi organizată cu mare fast pe 24 ianuarie la Focşani. Consiliul Judeţean Vrancea se întâlneşte în şedinţă de îndată pentru a aproba acordarea titlului de cetăţean de onoare marelui artist Radu Beligan. Ulterior, la ora 15.30, în Piaţa Unirii vor fi avea loc manifestările dedicate Zilelor unirii Principatelor Române. Nu se cunosc deocamdată costurile acestei manifestări.
PROGRAM MANIFESTARI 24 IANUARIE
15:30 - Moment artistic sustinut de maestrul ION DICHISEANU
15:40 - Sceneta "Unirea Principatelor la Focsani s-a faurit"
interpreteaza actorii Vlad Radescu, Alexandru Bindea, Ion Haiduc, Sorin Francu
16:00 - Recital extraordinar - Maestrul GHEORGHE ZAMFIR
16:10 - Monolog - Maestrul RADU BELIGAN
16:30 - Recital VETA BIRIS.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
