Gura de oxigen din serele Grădinii Botanice
0
De la exoticul bananier, la palmieri, ficuşi, portocali şi lămâi îşi au propria poveste în această oază de verdeaţă.
Arbori şi arbuşti de pe toate continentele sunt la vedere în serele Grădinii Botanice din Craiova. Nu îţi mângâie doar ochii, ci se aşează şi ca scut de protecţie împotriva a tot ce înseamnă zgomotul, praful şi aerul irespirabil al străzii. Odată ajuns în sere ai şi sansa să aflii povestea fiecărei plante din cele patru compartmiente câte sunt cu totul., pentru că unul dintre specialiştii de acolo îţi devine ghid şi te însoţeşte cu multă răbdare prin îngustele culoare.
Click pe POZE pentru galerie foto
Sonia Cuceru, inginer doctor în cadrul Grădinii Botanice, le descrie în cele mai mici detalii şi pe înelesul fiecărui, încât multe dintre plante îţi par dintr-o dată familiare. În sera culoar, înaltă de peste 7 mp, sunt colecţiile de plante de talie mare. Privindu-le înţelegi că ar fi multe mai fericite dacă sera ar avea măcar vreo 10 mp. Aici descoperi bananierul, palmieri, arborele de cafea, camforul, curmalul, bradul de cameră, dar şi manioc, moşmon japonez, palmier pitic din Sud-Estul Europei, „singurul care creşte spontan“, potrivit Soniei Cruceru. Într-un alt compartiment, cunoşti floarea flamingo, vezi peste 20 de specii de begonii, dar şi o fosilă vie, planta relică din Triasic „Cycas Revoluta“.
Schimburi internaţionale
Sonia Cruceru menţionează că serele Grădinii Botanice sunt o sursă grozavă de seminţe de plante pe care alţii nu le au. „Avem peste 300 de schimburi internaţionale cu grădini botanice din Japonia, China, Statele Unite, Australia etc.“, mai punea ing. Sonia Cruceru, preciyând că cele mai multe se adaptează foarte bine în condiţiile din serele noastre. Avocado face fructe, la fel bananierul, portocalul, lămâiul, doar măslinul îşi lasă încă fructele aşteptate. Florile te năucesc cu parfumul şi culoarea. Sunt aici orhidee din Indonezia, precum Papucul Doamnei sau Papucul lui Venus,dar Pasărea Paradisului sau iasomia.
Rost de plimbare şi de învăţare
Gradina Botanică se află în peisajul Craiovei de aproape şase decenii, existenţa ei datorându-se profesorului Alexandru Buia, al cărui nume îl şi poartă astăzi. Este aşezată între străzile Constantin Lecca (fosta Comuna din Paris), Obedeanu, Poporului, Renaşterii, Calea Severinului şi Iancu Jianu, având, după măsurătoarea de anul trecut, 13 hectare. Grădina Botanică Universitară este bază de cercetare ştiinţifică, dar şi spaţiu ideal pentru relaxare. Este deschisă publicului în toate zilele săptămânii, între orele 10.00 – 18.00, program care se schimbă în intervalul aprilie – octombrie şi devine 9.00 – 20.00.
Se încarcă comentariile...
