ANALIZĂ Cum va arăta România după alegerile locale din 2020. „Înainte de 26 mai, mă gândeam serios la emigrare“
0
Peste exact un an, România va şti rezultatul alegerilor locale care pot schimba ţara de la firul ierbii. Va fi un vot fără românii aflaţi departe de casă, care nu au cum ajunge în localitatea de domiciliu ca să îşi aleagă primarul şi consilierii locali.
Dacă se va repeta momentul europarlamentarelor din 26 mai, când România a ieşit la vot conştientă că alegerea îi aparţine, dacă vor şti politicienii să folosească votul primit acum, dacă se vor descurca românii pe cont propriu atunci când n-au exemplul de mobilizare a diasporei – explică analişti politici, la întrebarea lansată de „Adevărul“
„Înainte de momentul 26 mai mă gândeam serios la emigrare“
Daniel Şandru, politolog, mărturiseşte că se gândea serios la emigrare, crezând că ţara nu mai are nicio şansă la evoluţie, dar momentul 26 mai i-a dat mari speranţe în renaşterea României.
„Vă spun sincer, eu însumi mă gândeam să plec din ţară, credeam că aproape totul e pierdut. Dar trăim o schimbare de generaţie. Mare parte s-a format în străinătate şi şi-a crescut copiii în spiritul unui civism care ne face să credem în renaşterea ţării.
România se poate face bine de maladiile postcomuniste, care, de fapt, sunt moştenite din antecomunism: maniheismul (tendinţa de a judeca fără nuanţe, doar la extreme), defetismul, excesiva personalizare instituţională, birocraţia. Trebuie să ne asumăm ieşirea la vot, după 26 mai nu ne mai putem întoarce spre zona de gri a semicomunismului“, consideră Şandru.
Politologul are încredere că va fi rezolvată situaţia votului electronic, care să permită românilor aflaţi la distanţă de casă să îşi exprime opţiunea în alegerea reprezentanţilor politici. La alegerile locale, cheia este, însă, tot la partide, care trebuie să prezinte candidaţi bine pregătiţi, capabili să preia cârma unei localităţi pe care s-o dezvolte.
„Pe termen foarte scurt, partidele trebuie să îşi pregătească bine oferta electorală. Pe lângă partidele clasice PSD şi PNL, Alianţa 2020 – adevărata câştigătoare a alegerilor europarlamentare, care au fost dominate de teme de politică internă - trebuie să se organizeze mult mai bine, să vină cu candidaţi credibili cu adevărat, mai ales pentru marile oraşe, să se fortifice pentru a menţine trendul ascendant, peste aşteptări“, arată Daniel Şandru.
Localele, alegerile de la firul ierbii
De ce trebuie să se concentreze partidele pe alegerile locale, ieşind din euforia europarlamentarelor, ne spune psihologul Teodor Răileanu, consultant politic: „Alegerile locale sunt foarte importante pentru că primarii sunt baza oricărui partid, ei mobilizează oamenii din teritoriu. Nu diaspora schimbă radical reţeta câştigării alegerilor, sunt doar 300.000 voturi, ea doar amplifică acel sentiment de emoţie. Am văzut îngrijorare la primarii PSD din mediul rural, care se plâng că oamenii le cer socoteală că localităţile lor nu se dezvoltă. Primarii şi partidele trebuie să-şi schimbe discursul“.
Răileanu a simţit schimbarea de atitudine civică din 2012, de la protestele Roşia Montană: „<Nu ne mai luaţi de fraieri> este noua atitudine. Se schimbă spiritul civic odată cu sporul natural. Toleranţa românilor la abuzuri a scăzut foarte mult“.
Consultantul compară PSD cu Titanicul izbit de iceberg care nu mai are puterea să se oprească din picaj, din cauza inerţiei date de structura uriaşă impusă în teritoriu, la instituţii“, dă verdictul Răileanu.
Cum o să arate România peste un an
Alegerile europarlamentare au fost un barometru al tendinţei de schimbare, ireversibile. Lumea este dispusă să se lupte pentru principii, protestatarii se maturizează, devin şi mai responsabili de rolul lor în societate, în familie, sunt interesaţi de evoluţia economică, financiară.
Copil în Piaţa Victoriei Foto Inquam Photos / Octav Ganea
„Eu sunt extrem de optimist de cum o să arate România peste un an. S-a atins o masă critică a bunului-simţ, s-a produs o schimbare de mentalitate şi de generaţie. Oamenii s-au convins că ei trebuie să se schimbe în primul rând, nu-i poţi lăsa pe alţii la nesfârşit, aşteptând să se întâmple ceva. Electoratul a simţit gustul sângelui şi-a dat seama că în mâna sa stă schimbarea. Dacă la europarlamentare, acolo unde miza este cea mai mică, am avut o prezenţă mai mare decât la prezidenţiale, care sunt cele mai puternice alegeri uninominale, da, sunt foarte optimist!“, afirmă Teodor Răileanu.
Provocarea 2020
Anul 2020 vine deci cu provocări mari pentru electorat şi pentru partide. Mihai Petre, analist politic, consideră esenţial ca electoratul să fie atent şi activ. „Electoratul trebuie să rămână conectat la informaţie, pentru a avea cât de cât idee pe cine votează, şi mai trebuie să îşi manifeste fie susţinerea, fie dezamăgirea, la vot, nu pe reţelele de socializare. O prezenţa mare la vot înseamnă, pe de o parte reprezentativitate pentru cei aleşi, dar înseamnă şi responsabilitate. În plus, prezenţa mare la vot poate să îi facă pe unii din mari în mici, şi invers. Democraţia începe atunci când la vot vin peste jumătate dintre alegători, abia atunci avem aleşi legitimi“, spune Petre.
El consideră că partidele sunt pândite, fiecare, de un risc: PSD - aroganţa, PNL - anchilozarea, USR PLUS - orgoliul. „PSD a fost zdrobit la aceste alegeri în primul datorită sfidării romanului de rând, de tipul ’pentru că putem’. Aşa cum PSD le-a arătat românilor că se pot sui pe justiţie, aşa şi românii le-au arătat că pot să îi dea cu capul de pereţi, la vot însă, şi nu în Piaţa Victoriei. PNL trebuie să înţeleagă rapid că un om, Rareş Bogdan, nu ajunge pentru restabilirea încrederii românilor că ei, liberalii, sunt altfel decât sunt pesediştii. PNL este un partid cel puţin la fel de nereformat că PSD, această fiind marea provocare a PNL: reforma internă“, afirmă Petre.
USR PLUS la anunţarea exit-poll-urilor din 26 mai Foto Steluţa Popescu
De acelaşi pericol trebuie să se teamă şi marele câştigător USR PLUS. „Alianţa poate aluneca uşor pe panta orgoliului, suntem mari, suntem buni, nu ne interesează nicio alianţă, noi suntem viitorul. În politică, orgoliul este drumul cel mai sigur către eşec. Respingerea unor alianţe pre-electorale sau post-electorale cu PNL ar putea să îi coste pe toţi şi să însemne revirimentul PSD. Dar una dintre provocările USR PLUS este ca vorbitorii secundari, de tip Caramitru jr., să enerveze segmente de votanţi, aşa cum au făcut-o deja cei ai PSD. Comunicatorii şi abordările pe temele grele, care arată pregătire, dar şi cele emoţionale, care arată sinceritate, vor fi esenţiale pentru menţinerea USR PLUS la aceleaşi cote şi la alegerile următoare“, spune analistul.
Cămaşa de pe alegător, mai aproape decât haina de la centru
Până la chestiunile constituţionale, populaţia este preocupată de calitatea vieţii în aşezarea sa. Cât de gospodar este edilul contează, pentru localnici, mai mult decât o discuţie pe coduri, să zicem. Şi aici, electoratul este cel care dictează sau şi-a dat seama că poate dicta. Dacă electoratul s-a schimbat, atunci şi politicienii trebuie să o facă aliniindu-se la cerinţele cetăţenilor.
„Dacă avem o comunitate locală puternică, organizată, atentă şi activă, clasa politică nu are încotro şi trebuie să vină cu o ofertă valabilă, performantă“, spune politologul George Jiglău Labunet.
Electoratul trebuie să se gândească la administraţia locală pe care şi-o doreşte, atunci când se confruntă cu probleme dificile zi cu zi, strict gospodăreşti, cum ar fi curăţenia, asfaltarea, utilităţile, locurile de muncă, traficul, întreruperile de apă şi lumină şamd. George Jiglău arată cât de important este ca politicienii să ştie mereu că au de dat socoteală unor cetăţeni care sunt atenţi la derapaje şi care cer o administrare corectă şi performantă a localităţilor. „E bine că ne uităm la nivel central ce se întâmplă în politică, dar contează ce se întâmplă pe plan local. Contează cum funcţionează comunităţile, cât de implicate sunt. Contează că lumea se mobilizează, se organizează, iese la proteste. Sunt date mereu exemplu oraşele din Vest şi nu neapărat c-ar avea primari grozavi, dar societatea civilă e aici mai activă, presa e mai dezvoltată. Lumea trebuie să fie atentă la ce promisiuni fac candidaţii şi ce lucruri concrete s-au făcut“, spune Jiglău.
El precizează că nici oraşele din Vest, care sunt date mereu exemplu, n-au primari grozavi, dar au un fervent local care-i sileşte pe politicieni să se organizeze altfel. „Este foarte bine că ne uităm la ce se întâmplă la nivel central, multe vin de acolo, deşi uneori e mai greu de înţeles. Dar la nivel local se vede cel mai bine, aici se întâmplă lucruri concrete. Mai avem un an în care să ne gândim ce fel de administraţie locală ne dorim, de ce are nevoie oraşul nostru. Chiar dacă nu participă la vot şi cei plecaţi din localităţile lor, diaspora a transmis un semnal clar, de mobilizare a electoratului, a cărui influenţă se va vedea şi la alegerile locale“, consideră politologul.
Studiu de caz – Constanţa. Îngropată de Mazăre, dă semne de trezire
La Constanţa, judeţ ocupat de PSD de 20 ani, s-au ivit pentru prima dată zorii unei noi administraţii, după calamitatea Mazăre. USR PLUS a câştigat detaşat reşedinţa de judeţ, iar la judeţ a obţinut victoria la mustaţă în faţa PNL. PSD vine în ambele cazuri pe locul 3.
Deci, se poate.
Constanţa, văzută de sus Foto Rafael Cucu
Mihai Petre face o analiză a celor petrecute la Constanţa, în contextul naţional.
„Evoluţia partidelor şi a voturilor înregistrate în judeţul Constanţa la ultimele trei scrutine arată un PSD şi un PNL cu evoluţii oscilante, precum şi un USR PLUS cu o creştere spectaculoasă.
La recent încheiatele alegeri europarlamentare, PSD schimbă trendul din ascendent în abrupt descendent, creşterea de la locale la parlamentare fiind complet anulată de rezultatul de la europarlamentare - puţin peste jumătate din voturile înregistrate atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare din anul 2016.
PNL, după ce a înregistrat un declin dureros la alegerile parlamentare faţă de alegerile locale din anul 2016, acum punctează o creştere al cărei ritm este însă mai lent decât cel al scăderii. Cu alte cuvinte, chiar dacă PNL a înregistrat un plus de 6.000 de voturi faţă de alegerile parlamentare, mai are de recuperat peste 4.000 de voturi pentru a reveni la nivelul alegerilor locale din anul 2016.
Cât despre USR PLUS, fostul partid al lui Nicuşor Dan şi-a triplat numărul de voturi“, observă Petre.
Constanţa la protest Foto Sînziana Ionescu
Analistul arată că prezenţa pe judeţul Constanţa a fost peste cele două scrutine din anul 2016, în creştere accelerată faţă de alegerile parlamentare: +11%. „Aceste rezultate sunt influenţate decisiv de scorurile obţinute de cele trei partide pe municipiul Constanţa. PNL înregistrează la nivel de judeţ 26,28%, adică aproape de media naţională, iar la nivelul municipiului Constanţa doar 19,92%. PSD înregistrează pe judeţ 18,66%, iar pe municipiu 16,62%. La polul opus, USR PLUS are 33,75% în municipiul Constanţa şi 26,31% pe judeţ.
Cu alte cuvinte, dacă excludem municipiul Constanţa din ecuaţie, ierarhia finală la alegerile europarlamentare ar fi: PNL, PSD, USR+. Ce înseamnă acest lucru? Că PSD şi PNL au probleme la nivelul capitalei reşedinţă de judeţ, că în funcţie de cum vor rezolva aceste probleme pot emite pretenţii la câştigarea alegerilor locale din anul 2020, dar şi că problemele USR PLUS sunt judeţul şi conservarea voturilor pe municipiul Constanţa.
Evoluţia pozitivă a USR PLUS este strâns legată de PSD şi PNL. Mai clar, în declinul PSD au contat: ticăloşia lui Dragnea, OUG 13, asaltul constant la justiţie, prostia Vioricăi Dăncilă şi a lui Carmen Dan, Jandarmeriada din 10 august, grobienii Codrin Ştefănescu, Florin Iordache, Serban Nicolae, Eugen Nicolicea, Cătălin Rădulescu, aroganţa Liei Olguţa Vasilescu, la care se adaugă şi o componentă locală – diferenţa faţă de media naţională a partidului. În cazul PNL, declinul de la nivelul municipiului Constanţa are ca motive: coabitarea istorică cu PSD la nivel local, plecarea lui Vergil Chiţac din partid şi lipsa unui om de forţă, candidat la Primărie“, mai spune Mihai Petre.
Analistul calculează şansele Alianţei USR PLUS în anul 2020.
„USR PLUS singur nu poate câştiga alegerile, dar o alianţă pre-electorală PNL+USR PLUS da. Dacă cele două partide se vor înţelege să susţină un singur candidat la alegerile locale, evident, pe cel care este cotat mai bine în sondajele de opinie, fie că vor prezenta o listă comună de candidaţi pentru Consiliile Locale sau Consiliile Judeţene, fie că vor candida separat, vor câştiga alegerile în peste 75% din localităţile judeţului Constanţa.
Dacă USR PLUS şi PNL vor fi dominate de orgolii, atunci PSD poate câştiga alegeri punctuale la nivel de primari mai multe decât ar câştiga dacă s-a confrunta cu o alianţă PNL+USR PLUS. De aceea, este foarte posibil ca la nivel naţional să vedem destui primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene ai PSD, însă în opoziţie faţă de majoritatea post-electorală PNL+USR PLUS.
Constănţeanul simplu trebuie să rămână atent la toţi actorii politici, şi, pe cât posibil, să voteze pozitiv, nu negativ. Votul de tipul <vreau să scăpăm de ăştia> nu a adus niciodată nimic bun, ofertele tuturor partidelor ar trebui centrate <pe ce putem noi să facem>, şi nu pe <huo ceilalţi>.
Alegerile din 2020 nu sunt jucate, PSD are capacitate de redresare, mai ales dacă va trece în opoziţie la nivel naţional, PNL poate începe reforma internă, aşa cum şi USR+ poate pierde electorat pe drum, mai ales că nivelul de aşteptare este foarte mare. Primul mare hop va fi moţiunea de cenzură şi instalarea viitorului Guvern, apoi scrutinul din toamna-iarna acestui an. Atunci vom vedea dacă PNL şi USR PLUS au înţeles că adversarul lor este PSD“.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
