Homo turisticus revine! Românii redescoperă vacanţele în ţară. Renaşte Belgia Orientului?
0România turistică a anului 2012 se luptă acum pentru nişte cifre de 10 ori mai mari decât erau în România interbelică. În 1936, de exemplu, litoralul românesc strângea 100.000 turişti (estimativ 50.000 în prima jumătate a anului), iar în ţară intrau 105.000 turişti străini.
Este oficial: prima jumătate a anului 2012 a adus pe litoral mai mulţi turişti decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Direcţia Judeţeană de Statistică din Constanţa a calculat că numărul turiştilor sosiţi la mare în perioada ianuarie-iulie 2012 a fost de 508.900 persoane, faţă de 426.400 persoane în aceeaşi perioadă din 2011. Creşterea înregistrată este de 19,3%.
Şi numărul înnoptărilor creşte: 1.924.100 înnoptări în perioada ianuarie-iulie 2012, faţă de 1.616.300 înnoptări înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Concluzia este simplă: cum omului nu-i poate veni cheful de turism în perioadă de criză, înseamnă că forţaţi de împrejurările financiare, din ce în ce mai restrictive, turiştii români s-au reorientat de la vacanţele în străinătate şi au optat pentru sejururi autohtone.
Străinii prind curaj
Tendinţa crescătoare se menţine şi în cazul turiştilor străini. Vizitatorii din alte ţări, în număr de 31.284 în primele şapte luni ale anului 2012, sunt cu 6.837 mai mulţi decât cei sosiţi în aceeaşi perioadă din 2011. Turiştii străini deţin o pondere de 6,1% în totalul turiştilor.
De la „călător“ la „homo turisticus“
România anului 2012 se luptă acum pentru nişte cifre de 10 ori mai mari decât erau în România interbelică. În 1936, de exemplu, litoralul românesc strângea 100.000 turişti (estimativ 50.000 în prima jumătate a anului), iar în ţară intrau 105.000 turişti străini.
Claudiu Alexandru Vitanos, autorul volumului lansat pe litoral
„România făcuse deja tranziţia de la «călător» la «homo turisticus», iar turismul era pe cale să devină poate cea mai importantă industrie a ţării“, spune autorul constănţean Claudiu Alexandru Vitanos, economist şi doctor în Istorie, care a strâns datele turismului interbelic în volumul „Imaginea României prin turism, târguri şi expoziţii universale în perioada interbelică“, lansat pe litoral în această vară.
Litoralul, o binefacere pentru „fericitul popor“
„Litoralul Mării Negre reprezintă, în primul rând, o binefacere pentru sănătatea poporului care are fericirea să-l stăpânească“, spuneau cronicarii interbelici despre ţinutul dobrogean.
Se adăugau ca atuuri frumuseţea plajelor însorite, orientate spre Est, cu o expunere la soare tot anul şi peste 10 ore în cursul zilei. Ţărmul coboară în mare cu o pantă lină, ceea ce favorizează băile de mare şi mersul prin apă – proceduri de mare valoare terapeutică. Litoralul era socotit „plămânul ţării“, iar Dobrogea era apreciată ca fiind „ţinutul românesc cu cea mai mare bogăţie de reminiscenţe ale trecutului“.
Turismul, o chestiune de interes şi mândrie naţională
La promovarea făcută peste hotare contribuiau personalităţi, diplomaţi şi oameni de cultură şi ştiinţă români, aflaţi în ţară sau în străinătate. Eforturile lor erau susţinute de oficiali străini care ne cunoscuseră ţara şi care scriau în publicaţii internaţionale despre „magia României“.
Adăugând succesul fulminant înregistrat la expoziţiile universale, graţie tradiţiilor şi artiştilor participanţi (Maria Tănase, Fănică Luca, Grigoraş Dinicu), România căpătase în perioada interbelică renumele de „Belgia Orientului“, câştigat chiar la un astfel de eveniment organizat la Bruxelles.
„În acei ani s-a născut fenomenul de turism în masă, iar faptul că exista o Lege pentru organizarea turismului situa România în avangarda ţărilor turistice ale Europei“, explică publicistul Claudiu Alexandru Vitanos.
Pentru aceste participări, România se pregătea cu ani înainte, ca să ofere lumii o imagine cât mai frumoasă.
O mărturie grăitoare este şi relatarea în presa vremii a participării României la o astfel de expoziţie internaţională, unde magnaţii străini interbelici constatau admirativ: „Românii au avut în pavilionul lor tot ce îi poate interesa pe oameni ca să vină să-şi lase banii în ţara lor. Ei sunt de invidiat“.