S-a făcut „dreptate”: şeful „mafiei lemnului” din Apuseni, închisoare cu suspendare şi reangajare la Direcţia Silvică, denunţătorii - concediaţi
0
Traian Mariş, fostul şef al Direcţiei Silvice Cluj, a fost condamnat definitiv de Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. În plus, el a fost reangajat la Direcţia Silvică, în timp ce denunţătorii săi au fost daţi afară. Procurorii l-au acuzat că este capul unei reţele de mafie a lemnului, în care toţi pădurarii erau obligaţi să plătească circa 20.000 de euro mită pe an.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat,marţi, verdictul final în cazul fostului şef de la Direcţiei Silvice Cluj, Traian Mariş, acuzat că a luat 10.000 de lei mită. Instanţa a respins recursul declarat de inculpat şi a păstrat decizia Curţii de Apel Cluj, adică 3 ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de 6 ani şi interzicerea mai multor drepturi pe o perioadă de patru ani. Este vorba despre „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicind exerciţiul autorităţii de stat;dreptul de a ocupa sau exercita o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvîrşirea infracţiunii”. Mariş trebuie să plătească 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. La fel cum a făcut în celelate instanţe, fostul director al Direcţiei Silvice şi-a recunoscut vina. Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a deliberat circa 6 luni pentru verdict, având în vedere că dosarul a fost trimis în luna ianuarie de la Curtea de Apel Cluj.
Capul unei reţele, care activa „în stil mafiot”
Din rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT pe numele lui Traian Mariş rezultă că fiecare angajat al Direcţiei Silvice, de la ultimul pădurar până la şefii de ocloale silvice, trebuia să cotizeze 20.000 de euro pe an, în două tranşe, pentru a-şi păstra postul. Judecătorul Tribunalului Cluj a reţinut în actul de motivare a arestării lui Mariş că practica nu era izolată: „În cadrul Direcţiei Silvice, se manifestă o conduită profesională a angajaţilor, care conduce la concluzia că se practica strângerea de «cotizaţii» în stil mafiot. Plăţile par să fie făcute pentru asigurarea posturilor şi acoperirea furturilor de material lemnos, activităţi ilicite, în care s-ar părea că sunt implicaţi majoritatea angajaţilor. Toate au fost făcute, evident, sub «oblăduirea» şi «protecţia» inculpatului, persoana care ar trebui să vegheze la respectarea strictă a normelor legale“.
TRASEUL MITEI DE LA PĂDURAR LA DIRECTOR
Scenariul pe baza căruia a fost învinuit Traian Mariş poate să contureze schema după care se făceau contribuţiile. Astfel, denunţătorii Voicu Tomoş, pădurar în cantonul 17 din Districtul Silvic Beliş, şi Călin Bâlc, şeful Districtului, au pus fiecare câte 5.000 de lei, „cadou“ pentru directorul Direcţiei Silvice Cluj. Banii au ajuns la Traian Mariş prin intermediul unui prieten de familie, dar şi subordonat al lui Mariş. Conform denunţătorilor, şpaga a fost dată pentru ca directorul să le asigure lor, dar şi celui prin care au fost trimişi banii, locurile de muncă. „Există diferenţe şi contradicţii între declaraţiile martorilor şi cele ale denunţătorilor, dar în toate este constanta descrierii practicii adunării de cotizaţii, în mod piramidal, de la ultimul pădurar, la şefii de districte, şefii de ocoale silvice şi, în final, ajungând până la directorul Direcţiei Silvice. Această practică exista şi înainte ca Traian Mariş să preia funcţia, dar şi cât a fost director“, a descris Anemaria Cireap, procuror DNA, situaţia de la Direcţia Silvică Cluj.
20.000 DE EURO PE AN, „COTIZAŢIA“ FIECĂRUIA
Procurorul a mai susţinut că, în vârful piramidei mitei, se afla chiar ex-directorul Traian Mariş, cel care „avea în subordine angajaţii Direcţiei. El putea încheia şi desface contracte, dispunea controale şi decidea sancţiunile subordonaţilor“. Din declaraţiile denunţătorilor, a rezultat că sumele solicitate pădurarilor de către director se ridicau la 20.000 de euro de persoană, pe an. Astfel, Mariş le-ar fi cerut celor doi denunţători, între septembrie 2012 şi aprilie 2013, banii în tranşe cuprinse între 4.000 şi 10.000 de euro. Suma, spun procurorii DNA, se dădea pentru ca, „în calitate de şef al instituţiei, încălcându-şi atribuţiile, să le asigure stabilitatea în funcţii, avizarea favorabilă a controalelor dispuse în cantoanele lor şi neaplicarea de măsuri de sancţionare disciplinară, în pofida neregulilor constatate de echipa de control“.
Mariş, în funcţie, denunţătorii concediaţi
Cei doi denunţători care au avut curajul să demaşte mafia din Direcţia Silvică Cluj au fost daţi, peste câteva luni, afară din instituţie. Unul dintre aceştia, pădurarul Voicu Tomoş a declarat pentru EVZ că la câteva zile de la arestarea lui Mariş a fost abordat de un superior şi întrebat de ce a făcut denunţul. La scurt timp, Direcţia Silvică a ordonat un control la cantonul lui Tomoş, unde ar fi găsit lipsuri. A fost dat afară. Al doilea pădurar, Călin Bâlc, era şef de district. I s-a reproşat că a gestionat prost nişte documente cu regim special. Nimic concret. Odată cu el a fost dat afară şi tatăl său, Ioan Bâlc, cu o vechime de zeci de ani de muncă.
Cum se explică rămânerea lui Mariş pe funcţie
Fostul director al Direcţiei Silvice Cluj, Traian Mariş, condamnat la trei ani şi zece luni de închisoare cu suspendare pentru corupţie a fost reîncadrat, în vara lui 2013, la instituţia la care a comis fapta penală. Directorul Direcţiei Silvice Cluj, Dorel Oros, a explicat că potrivit Codului Muncii, contractul lui Traian Mariş a fost suspendat pe perioada arestării, iar după punerea în libertate trebuia reîncadrat. “Traian Mariş a avut o sentinţă de condamnare la trei ani şi zece luni de închisoare cu suspendare care nu interzicea dreptul la muncă, conform Codului Muncii şi contractului colectiv de muncă. Contractul său de muncă a fost doar suspendat, nu a fost încetat, astfel că a revenit pe o funcţie care corespunde dispozitivului sentinţei. Nu este o funcţie de conducere, nu este una în care să aibă gestiune, ci una de execuţie, de inginer silvic la Ocolul Silvic Gilău, unde a fost şef înainte de a fi numit director al Direcţiei Silvice Cluj”, a spus Oros.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
