Plagiatele pot atrage desfiinţarea şcolii doctorale care le tolerează. Proiectul de evaluare propus de Ministerul Educaţiei

Plagiatele pot atrage desfiinţarea şcolii doctorale care le tolerează. Proiectul de evaluare propus de Ministerul Educaţiei

Prorectorul cu cercetarea al UBB Cluj, Daniel David, vorbeşte despre esenţa proiectului propus de Ministerul Educaţiei. FOTO: Arhivă personală

Şcolile doctorale din România vor fi evaluate pe baza unei metodologii aflate zilele trecute în dezbatere publică. Esenţa noii metodologii prevede sancţionarea drastică a plagiatelor şi finanţarea în funcţie de performanţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şcolile doctorale din România au rămas fără acreditare din luna septembrie a acestui an în urma din cauza expirării termenului prevăzut în Hotărârea de Guvern 681/2011, emisă pe vremea fostului ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, care stipula că „şcoala doctorală care după o perioadă de cinci ani de la ultima acreditare nu a trecut prin procesul de evaluare externă şi nu a fost reacreditată îşi pierde acreditarea“.

În momentul de faţă, toate şcolile doctorale funcţionează pe baza unei acreditări provizorii, întrucât Ministerul nu a stabilit o metodologie pentru evaluarea acestora. Pe 26 octombrie a expirat termenul în care cei interesaţi puteau să consulte şi să aducă sugestii în legătură cu Proiectului de Metodologie privind acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor.

Documentul întocmit de o echipă de secretari de stat şi alţi consilieri ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost postat timp de 10 zile pe site-ul instituţiei şi urmează în perioada următoare să capete o formă finală şi să intre în vigoare. Daniel David, protectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) pe Cercetare, competitivitate-excelenţă, publicaţii ştiinţifice, care din luna octombrie este şi consilier pe ştiinţă/cercetare al ministrului Educaţiei, a explicat pentru „Adevărul“ principiile care au stat la baza metodologiei privind acreditarea şcolilor doctorale.
 
“Nu se urmăreşte dispariţia niciunei şcoli doctorale. Tragem linie şi reconstruim pe baze internaţionale. Îi încurajăm pe cei perfomanţi şi îi descurajăm pe cei mai puţin performanţi”
 
Daniel David, prorector cu cercetarea la UBB.

Plagiatul se pedepseşte drastic

„Metodologia propusă pentru evaluarea şcolilor doctorale reprezintă o mică reformă în domeniu, având ca scop moderizarea şi introducerea în aria europeană  a educaţiei şi cercetării. Doctoratele reprezintă partea de elită a educaţiei universitare şi tocmai aici în România au apărut cele mai multe scandaluri“, susţine David. Şi pentru că plagiatele au reprezentat una dintre principalele surse ale problemelor apărute în legătură cu doctoratele din România, noua metodologie prevede sancţiuni clare pentru şcolile doctorale.

„Metodologia vizează dezolvarea a trei componente: prevenţie, control şi pedeapsă, dacă e cazul. Astfel, în primul rând în curricullum vor fi  obligatorii cursuri etica şi metodologie a cercetării. Acum, unele şcoli le au, altele, nu. Studenţii trebuie să fie învăţaţi înainte să fie pedespsiţi. Apoi, partea de control presupune proceduri de verificare a lucrării în fiecare etapă a întocmirii. Verificările încep de la referatele preliminare şi ţin până înainte de susţinerea lucrării, prin folosirea softului antiplagiat“, spune David.

În ceea ce priveşte sancţiunile, acestea vor ajunge şi până la retragerea acreditării şcolii doctorale. „Unde sunt descoperite plagiate trebuie întrunită Comisia etică a Universităţii. Această comisie poate retrage conducerea de doctorat pentru conducătorul al cărui doctorand a plagiat. Dacă se găsesc un număr mare de plagiate la o anumită şcoală doctorală şi nu se iau măsuri, se poate merge până la retragerea acreditării acesteia“, explică prorectorul.

David crede că, în actualul stadiu de dezvoltare a universităţilor din România, stabilirea plagiatului de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) este varianta mai eficientă. Finalitatea acestor măsuri: „Dacă se respectă etapele pe care le-am descris, nu ar trebui să mai apară plagiate. Dacă controlul intern se face riguros nu ar trebui să mai avem plagiate“.

Finanţare diferenţiată 

Un alt element principal al noii metodologii este faptul că finanţarea şcolilor doctorale nu se va mai face unitar. „Pentru ca o şcoală doctorală să fie acreditată trebuie să îndeplinească un standard minimal. Nicio şcoală care îndeplineşte aceste condiţii nu va fi lăsată pe dinafară în ceea ce priveşte finanţarea, dar vor apărea diferenţieri în funcţie de competitivitate. Şcolile doctorale de excelenţă vor primi fonduri mai mari. Această diferenţiere de finanţare va avea impact în ceea ce priveşte numărul de locuri la bugetate, finanţările prin granturile doctorale“, spune prorectorul. Celelalte şcoli însă vor avea posibilitatea să se finanţeze suplimentar din fonduri extrabugetare.

Citeriile de performanţă se referă la baza materială (laboratoare, centre de cercetare, bilblioteci, acces la baze de date), dar şi la resursele umane: indicele Hirsch al directorului şcolii doctorale şi ale conducătorilor de doctorate (numărul de articole publicate şi numărul de citări pe articol-nr), concurenţa pe poziţiile scoase la concurs, numărul de candidaţi internaţionali care se prezintă la concurs, etc. Un alt criteriu important este calitatea tezelor de doctorat susţinute în ultimii 5 ani - refelectată în publicarea acestora în reviste recunoscute internaţionat, dar şi obţinerea unor brevete/patente naţionale şi/sau internaţionale.  Un plus poate fi adus aici de publicaţii de top, premii naţionale şi internaţionale de prestigiu şi/sau recunoaşteri academice internaţionale de prestigiu. De asemenea, importantă va fi şi angajabilitatea absolvenţilor în domeniul în care au studiat. Un alt element de noutate este publicarea tuturor informaţiilor relevante pentru potenţialii candidaţi în limba engleză.

„Fiecare va avea site propriu în care va prezenta în engleză toate informaţiile relevante, atât în ceea ce priveşte actele necesare înscrierii, cât şi performanţele şcolii doctorale“, susţine David. Mesajul celor care au întocmit proiectului de metodologie este, conform prorectorului clujean: „Nu se urmăreşte dispariţia niciunei şcoli doctorale. Tragem linie şi reconstruim pe baze internaţionale. Îi încurajăm pe cei perfomanţi şi îi descurajăm pe cei mai puţin performanţi“.

Citeşte şi
 

EXCLUSIV Serial despre plagiat. Episodul I. „Nu căutaţi plagiatul în lumea politică! Acolo sunt doar victimele lui! Adevăraţii făptaşi sunt universitarii“

EXCLUSIV Şeful poliţiei anti-plagiat, despre ordonanţa „pontală“: „Haiducul-premier îndoaie şi dezdoaie legea de câte ori doreşte“

„Poliţia anti-plagiat“ atacă ordonanţa lui Ponta de renunţare la doctorat

Scrisoarea dură a unor clujeni, despre „Ponta copy-paste“: „Plagiatul nu este guturaiul unor indivizi afectaţi de  grandomanie, ci e cancer“

FOTO VIDEO Site-ul care identifică lucrările copiate, creat de un clujean. Dorin Isoc: „România are cel puţin 40 de şcoli de plagiat”

Ce zice Înalta Curte despre concedierea unui profesor universitar din Cluj: „În Evul Mediu, orice îndrăzneală de a gândi diferit era considerată o erezie“

 

 
 
citeste totul despre: