INTERVIU Cum a schimbat un accident istoria Hollywoodului. Lecţia Debrei Winger: „Efortul vieţii mele este să trăiesc fiecare zi ca şi cum ar fi ultima”

Publicat: 14.06.2014 13:59

Ultima actualizare: 10.08.2022 23:30

Debra Winger a vorbit, fără inhibiţii, cu reporterul "Adevărul" despre viaţa şi cariera ei. FOTO: Remus Florescu

Un accident care aproape i-a provocat moartea a făcut-o pe actriţa de trei ori nominalizată la Oscar Debra Winger să-şi trăiască viaţa conform unor principii care au şocat Hollywoodul. Ea a explicat, pentru „Adevărul“, motivele pentru care a refuzat roluri în filme ca „Frumuşica“, „Tăcerea mieilor“, „Laguna albastră”, „Instict primar”, „Nopţi albe în Seattle” sau „Fantoma”.

Fără dramatisme exagerate, vedeta americană Debra Winger, de trei ori nominalizată la Oscar, de patru ori la Globurile de Aur şi de două ori la BAFTA, spune că actoria i-a oferit raţiunea de a trăi după un accident grav. Că nu pentru premii şi nici pentru bani nu a jucat în filme ca „Ofiţer şi gentleman“ („An Officer and a Gentleman“) sau „Vorbe de alint“ („Terms of Endearment“). De altfel, crede că premiile aduc ghinion, dar acceptă cu plăcere premiul pentru întreaga carieră primit săptămâna trecută la TIFF, la Cluj-Napoca. Se pozează cu un scuter Vespa cu număr de Cluj, îşi aminteşte cu emoţie despre accidentul de la 17 ani şi nu se sfieşte să-i descrie reporterului „Weekend Adevărul“ o zi perfectă din viaţa ei, care conţine, musai, o partidă de sex înainte de prânz.

„Pentru că nu ştim când vom muri, ajungem să ne gândim la viaţă ca la un izvor inepuizabil"

O discuţie cu actriţa de la Hollywood Debra Winger (59 de ani) într-o după-amiază de început de iunie la Cluj-Napoca începe, nu întâmplător, cu un citat. „Pentru că nu ştim când vom muri, ajungem să ne gândim la viaţă ca la un izvor inepuizabil. Cu toate acestea, totul se întâmplă doar de un anumit număr de ori, de foarte puţine ori, în realitate. De câte după-amiezi din copilărie îţi aminteşti, după-amiezi care fac parte atât de profund din fiinţa ta încât nici nu poţi să-ţi concepi viaţa fără ele? Poate de patru-cinci astfel de momente, poate nici chiar de atâtea. De câte ori vei vedea un răsărit de lună plină? Poate de încă 20 de ori. Şi cu toate acestea, totul ni se pare etern.“ Aşa se încheie filmul „Cerul ocrotitor“ („The Sheltering Sky“), în care Debra Winger a avut rolul principal, Kit Moresby. Citatul este, poate, cel mai reprezentativ pentru viaţa şi pentru cariera actriţei americane.

PUTEA FI „FRUMUŞICA“

Avea 35 de ani la prima ecranizare a filmului „Cerul ocrotitor“ şi deja îşi căpătase reputaţia de actriţă de la Hollywood care refuză să joace în filme care s-au dovedit succese de box-office şi care i-ar fi adus sume mari de bani. Pentru o imagine mai clară, amintim numai trei dintre multele roluri pe care le-a refuzat: pe cel al lui Jodie Foster, din „Tăcerea mieilor“ („Silence of the Lambs“), pe cel al lui Sharon Stone, din „Instinct primar“ („Basic Instinct“), şi pe cel al Juliei Roberts, din „Frumuşica“ („Pretty Woman“).

ZECE LUNI PARALIZATĂ ŞI FĂRĂ VEDERE

De ce a acceptat, de exemplu, rolul Kit Moresby, din „Cerul Ocrotitor“? „Citatul din finalul fimului este superb. Experienţa personală care m-a pus în faţa gândului că viaţa mea putea fi gata dintr-o clipă într-alta este exact ceea ce m-a atras la filmul acesta. Când ţi se întâmplă ce mi s-a întâmplat mie şi ştii că poate să se termine totul oricând, înţelegi că efortul vieţii este să te trezeşti în fiecare zi ca şi acum ar fi prima şi ultima ta zi şi să-ţi aminteşti asta tot timpul. Altfel nu trăieşti adevărat, ci eşti doar un somnambul“, a răspuns, pentru „Weekend Adevărul“, Debra Winger.

Nu este nicio metaforă aici. Când avea numai 17 ani, Winger a suferit un accident grav la parcul de distracţii unde lucra ca ghid. Pentru aproape zece luni, tânăra Debra Winger a rămas paralizată şi fără vedere, fapt care i-a marcat profund atât viaţa personală, cât şi cariera.

Recunoaşte că face eforturi să-şi amintească în fiecare zi mesajul din citatul scriitorului Paul Bowles, autorul cărţii după care a fost realizat filmul „Cerul ocrotitor“. „Trebuie să reinventezi constant modul de a te «trezi». Cred că singura modalitate care merită cu adevărat reţinută este să-ţi rezervi în fiecare dimineaţă măcar 20 de minute în care să stai cu tine în linişte“, ne învaţă părinteşte actriţa.

Când ţi se întâmplă ce mi s-a întâmplat mie şi ştii că poate să se termine totul oricând, înţelegi că efortul vieţii este să te trezeşti în fiecare zi ca şi acum ar fi prima şi ultima ta zi şi să-ţi aminteşti asta tot timpul. Altfel nu trăieşti adevărat, ci eşti doar un somnambul“

Debra Winger

Debra Winger la o conferinţă de presă TIFF

„SĂ JOC NU A FOST O ALEGERE“

„Când am avut accidentul, jucam după toate regulile – mergeam la şcoală şi mă pregăteam pentru o carieră în criminologie, în reabilitarea infractorilor. Faptul că am fost paralizată aproape un an şi că am fost forţată astfel să stau mult timp pe patul de spital mi-a permis să mă gândesc cum va fi viaţa mea. Am decis că nu avea sens să merg pe drumul pe care mă aflam“, mărturiseşte actriţa. Primeşte frecvent întrebări de tipul: „Ar trebui să devin actor, fiindcă îmi place foarte mult să joc?“ sau „Vreau să fac filme, ce ar trebui să fac?“. Le răspunde tuturor: „Dacă mă întrebi orice care conţine verbul «a trebui», răspunsul meu e «Nu»“. „Spun asta pentru că, pentru mine, să joc nu a fost o alegere. Nu vreau să fiu dramatică, dar e adevărat că aş fi murit dacă nu jucam, n-aş fi găsit un motiv pentru a trăi dacă nu reuşeam să fac ceea ce-mi plăcea, adică actorie“, motivează Debra Winger. Aşa că, după accident, a renunţat la facultate şi a început să studieze actoria. Ca orice actor debutant, a jucat în reclame şi în seriale TV precum „Poliţista“ („Police Woman“ – 1976) şi „Femeia fantastică“ („Wonder Woman“ – 1975). A debutat pe marele ecran în filmul cu buget mic „Slumber Party ’57“ (1976). Recunoaşterea a venit repede, în 1980, când a fost nominalizată la Globurile de Aur şi la BAFTA, pentru rolul Sissy, din filmul „Urban Cowboy“, în care a jucat alături de John Travolta. Prima nominalizare la Oscar a obţinut-o în 1983, pentru rolul principal în filmul „Ofiţer şi gentleman“ („An Officer and a Gentleman“), în care a interpretat-o pe Paula Pokrifki, iubita lui Zack Mayo, jucat de Richard Gere. „Vorbe de alint“ („Terms of Endearment“ – 1983) i-a consolidat lui Winger reputaţia de artist cu extrem de mult talent, dar, în acelaşi timp, şi pe cea de actriţă cu care se colaborează greu. Pelicula a avut un succes enorm, câştigând Oscarul pentru cel mai bun film, iar Debra Winger a fost din nou nominalizată la Premiile Academiei Americane de Film, dar şi la Globurile de Aur.

„Dacă mă întrebi orice care conţine verbul «a trebui», răspunsul meu e «Nu»“. „Spun asta pentru că, pentru mine, să joc nu a fost o alegere. Nu vreau să fiu dramatică, dar e adevărat că aş fi murit dacă nu jucam, n-aş fi găsit un motiv pentru a trăi dacă nu reuşeam să fac ceea ce-mi plăcea, adică actorie“

Debra Winger

Împreună cu Richard Gere, în „Ofiţer şi gentleman“ (1982)

„FIECARE ROL MĂ TRANSFORMĂ“

Cum îşi selectează filmele în care acceptă să joace? „I-am răspuns la întrebarea asta primului meu agent, pe când aveam 19 ani, şi răspunsul este încă valabil. Vreau ca rolurile pe care le fac să se sincronizeze cu viaţa mea. Vreau să spun o poveste care se suprapune cu momentul în care mă aflu, pentru că asta mă va ajuta să mă explorez mai departe. Scopul meu atunci când aleg un rol este ca, la finalul filmului, să nu pot face diferenţa între evoluţia mea ca actriţă şi evoluţia mea ca fiinţă umană. Vreau să investighez un personaj care mă duce un pas mai departe în viaţa mea. Când fac un rol, vreau să fiu acolo total, vreau să facă parte din umanitatea mea“, explică vedeta americană. Unul dintre rolurile pe care le-a ales după acest criteriu este cel deja amintit, din „Cerul ocrotitor“, filmul regizat de Bernardo Bertolucci în 1990. Rolul scriitoarei Kit Moresby, soţia lui Paul Moresby (interpretat de John Malkovich), a avut o influenţă atât de mare asupra vieţii Debrei Winger, încât ştie şi acum pe de rost monologul de la finalul peliculei. „Pe parcursul filmărilor, m-am scufundat din ce în ce mai adânc în poveste, încât am ajuns ca la final să se producă o transformare în viaţa mea. Foarte important pentru mine este ca din fiecare rol jucat să ies diferită, să mă transform ca persoană“, spune ea. Aşa de mult a savurat experienţa din „Cerul ocrotitor“, încât a rămas în Sahara o lungă perioadă de timp după terminarea filmărilor;

“Aş prefera să servesc la mese într-un restaurant decât să joc într-un film cu succes de box-office, dar fără valoare artistică.

Debra Winger

Debra a refuzat rolul principal din din "The pretty woman" (Frumuşica)

Roluri refuzate

Încă de la 28 de ani, Debra Winger a devenit celebră la Hollywood pentru refuzul de a juca filme care s-au dovedit succese de box-office şi care i-ar fi adus sume mari de bani. De-a lungul carierei, potrivit

site-ului imdb.com, a refuzat:

Rolul lui Jodie Foster din „Şoferul de taxi“ / „Taxi Driver“ – 1976

Rolul lui Brooke Shields din „Laguna albastră“ / „The Blue Lagoon“ – 1980

Rolul Juliei Roberts din „Frumuşica“ / „Pretty Woman“ – 1990

Rolul lui Demi Moore din „Fantoma mea iubită“ / „Ghost“ – 1990

Rolul lui Jodie Foster din „Tăcerea mieilor“ / „Silence of the Lambs“ – 1991

Rolul lui Sharon Stone din „Instinct primar“ / „Basic Instinct“ – 1992

Rolul lui Meg Ryan din „Nopţi albe în Seattle“ / „Sleepless in Seattle“ – 1993

Rolul Lindei Hamilton din „Terminator“ – 1984

Rolul lui Michelle Pfeiffer din „Formidabilii Baker-Boys“ / „The Fabulous Baker Boys“ – 1989.

A predat literatură la Harvard

După pauza pe care şi-a luat-o în Sahara, Debra Winger s-a întors la muncă în 1992 şi a mai turnat trei filme până când a dat din nou lovitura cu rolul principal, alături de Anthony Hopkins, din „Tărâmul umbrelor“ („Shadowlands“ – 1993), pentru care a mai fost nominalizată o dată la Oscar. În 1995, actriţa a şocat din nou Hollywoodul, retrăgându-se pentru o perioadă de cinci ani, în care a jucat teatru, a predat „Literatura reflecţiilor sociale“ la Universitatea americană Harvard şi s-a dedicat creşterii copiilor. „Nu am renunţat la actorie în acea perioadă, dar întotdeauna pun în balanţă importanţa vieţii personale cu importanţa artei. În acea perioadă, viaţa personală era mai puternică decât arta. Pe de altă parte, nu am vrut să plictisesc oamenii făcând filme doar pentru că pot. Atunci când accept un rol vreau să fiu acolo total, iar dacă nu reuşesc asta, mai bine fac altceva“, a lămurit Debra Winger. Despre proiectele refuzate în această perioadă, actriţa spune că i se părea că spun aceleaşi lucruri despre care vorbise deja, dorinţa ei fiind să facă mereu ceva nou.

„PREMIILE ADUC GHINION“

În 2002, actriţa a revenit pe marile ecrane cu filmul regizat de soţul ei, Arliss Howard – „Big Bad Love“. În 2005, a fost din nou nominalizată, de data aceasta la premiile Emmy, pentru rolul din filmul de televiziune „Legături de familie“ („Dawn Anna“), regizat tot de soţul ei.

Seria nominalizărilor la premii importante a continuat în 2010, documentarul pe care l-a produs, „GasLand“, fiind în cărţi pentru premiul Oscar. După o carieră plină de realizări, Debra Winger spune că nu are nicio remuşcare faţă de faptul că nu a obţinut nici măcar una dintre distincţiile amintite. „Niciodată nu m-am aşteptat să am aşa succes şi nici nu am urmărit succesul, am vrut doar să joc. Mai mult, cred că premiile aduc ghinion, nu-mi plac deloc“, a declarat starul de la Hollywood. Legat de premiul TIFF pentru întreaga carieră, Debra Winger a mărturisit că este, probabil, primul pe care-l acceptă. De altfel, ea spune că nu-i pare rău nici după sumele uriaşe de bani pe care le-ar fi câştigat dacă ar fi acceptat unele roluri în filme bine plătite: „Nu vreau să-i judec pe actorii care acceptă astfel de roluri, pentru că eu cred că deciziile acestea depind de ce e important în viaţa fiecăruia. Poate banii pe care îi câştigi astfel îţi permit să faci lucruri pentru familie sau lucruri esenţiale pentru tine. Eu nu-mi trăiesc aşa viaţa, pentru mine banii nu sunt importanţi. Aş prefera să servesc la mese într-un restaurant decât să joc într-un film cu succes de box-office, dar fără valoare artistică. Poate îmi va părea rău că nu am făcut bani atunci când nu voi mai avea capacitatea să câştig, dar acum, dacă mă întrebaţi, nu pot regreta că nu am făcut bani“.

„PREA BĂTRÂNĂ“

Debra Winger nu este pregătită să renunţe la actorie. „Acum lumea nu ştie ce să facă cu mine. Sunt prea bătrână pentru a mă încadra în imaginea pe care producătorii de filme şi-o aduc aminte despre mine, dar nu sunt destul de bătrână ca să las la o parte actoria. Dacă un regizor vede în mine ceva ce eu nu am văzut, eu sunt acolo, dispusă să încerc rolul. Cred că am încă un cuvânt de spus şi de asta ies încă în lume. Nu ştiu când se va concretiza un nou film, dar cine ştie? Un tânăr regizor mi-a dat, la Festivalul de film Sundance, un scenariu despre mama sa. Mi-am zis: «Da, asta e o călătorie pe care vreau s-o fac». Mi se pare interesant să fac un film despre relaţia dintre o mamă şi fiul ei. Va fi o ocazie să mă explorez şi pe mine şi asta caut eu la rolurile pe care le aleg. E posibil însă ca filmul să nu fie finanţat. Cine ştie? Vom vedea“, a dezvăluit Debra Winger. ;

“Nu am vrut să plictisesc oamenii făcând filme doar pentru că pot. Atunci când accept un rol vreau să fiu acolo total.

Citește și: VIDEO Debra Winger, actriţă de trei ori nominalizată la Oscar: „Premiul TIFF este primul pe care-l accept”

Debra Winger

„Înainte de prânz, o partidă de sex e bine-venită“

Debra Winger este o femeie modestă, relaxată şi încă frumoasă.Debra Winger a renunţat la inhibiţii, într-o discuţie cu reporterul „Weekend Adevărul“. „Niciodată nu m-am simţit vedetă, nu am urmărit să devin un star şi nu am trăit niciodată această experienţă. Cred că ideea de celebritate este decăderea, prăbuşirea unui artist. Când lumea mă întreabă «Dumneavoastră sunteţi acea Debra Winger?», le răspund că, dacă mă uit în permisul de conducere, scrie pur şi simplu «Debra Winger» şi nu «Acea Debra Winger»“, spune actriţa. Dar ce e important pentru Debra Winger? „Foarte importanţi pentru mine sunt copiii mei, care, din păcate trebuie crescuţi, nu poţi să-i ai pur şi simplu şi apoi fie ce-o fi... Glumesc, mi-a plăcut foarte mult să-i cresc“, spune, zâmbind, Winger. Unul dintre motivele pentru care s-a îndepărtat de industria cinematografică între 1995 şi 2001 este faptul că s-a dedicat creşterii celor trei copii. Din 1986 şi până în1990, a fost căsătorită cu actorul Timothy Hutton, cu care a avut un fiu, Noah

Hutton (27 de ani), realizator de documentare.

Din 1996, însă, actriţa este căsătorită cu actorul şi regizorul Arliss Howard, pe care l-a cunoscut pe platourile de filmare ale filmului „Priviri înflăcărate“ („Wilder Napalm“ – 1993). Fiul lor, Gideon Babe Ruth Howard (17 ani), este la liceu, în clasa a XI-a. Desigur, numele celui de-al doilea copil arată pasiunea părinţilor pentru baseball, George Herman „Babe“ Ruth fiind unul dintre cei mai cunoscuţi jucători de baseball din istorie.

Debra Winger este, de asemenea, mama vitregă a lui Sam Howard (28 de ani), fiul lui Arliss dintr-o căsătorie anterioară. Doar Babe Ruth locuieşte împreună cu Debra şi cu Arliss într-un orăşel de fermieri din nordul statului New York. Actriţa spune că a fost norocoasă că a putut să-şi împartă sarcinile privind creşterea copiilor cu soţul ei, întrucât au reuşit să-şi programeze astfel munca încât să nu lipsească în acelaşi timp de acasă.

„SUNT O SCRIITOARE LENTĂ“

Actriţa este şi scriitoare, este autoarea unei cărţi de memorii intitulată „Undiscovered“ (n. r. – nedescoperită), publicată în 2008. „Îmi place să scriu, însă nu fac asta foarte rapid, sunt o scriitoare lentă. Îmi place să predau literatură, am predat la Harvard, unde am fost profesor asociat. Îmi place să grădinăresc. La reşedinţa noastră de vară am o grădină unde cultiv legume şi flori. Îmi place să-mi simt viaţa. Uneori îmi place să spun poveşti, să pretind că trăiesc în alte circumstanţe. Dar îmi place şi să analizez şi să conştientizez circumstanţele reale în care sunt“, a detaliat actriţa.

„Ne bem cafeaua. El citeşte ziarul, iar eu – o carte sau îmi verific mailurile. Acum stăm în oraş, într-un apartament, dar vara locuim la casă şi ne bem cafeaua în grădină, plănuind ziua. De asemenea, înainte de prânz, o partidă de sex e bine-venită“, Debra Winger

Debrei îi place să se dea cu scutereul ei "Vespa" în SUA

„ÎMI PLACE SĂ ŞTIU CE E ÎN MÂNCARE“

Întrebată cum arată o zi perfectă din viaţa ei, Debra Winger răspunde că, fără îndoială, ar fi petrecută cu familia.

„Dimineaţa mă trezesc şi prima grijă pe care o am este să verific dacă fiul meu este sănătos pentru a merge la şcoală. Dacă se trezeşte şi e OK, îi prepar micul dejun. Când sunt acasă, gătesc cina în fiecare seară. Eu gătesc pentru că îmi place să ştiu ce e în mâncare. Avem o alimentaţie sănătoasă, legume, fructe, grâu integral, carne – cu puţină grăsime şi fără prăjeli. Cina în familie e foarte importantă pentru mine, pur şi simplu, aşa am crescut. Doar în cazuri excepţionale nu luăm masa împreună seara“, povesteşte actriţa. După ce mezinul familiei pleacă la şcoală, Debra petrece alături de soţul ei o dimineaţă lungă. „Ne bem cafeaua. El citeşte ziarul, iar eu – o carte sau îmi verific mailurile. Acum stăm în oraş, într-un apartament, dar vara locuim la casă şi ne bem cafeaua în grădină, plănuind ziua. De asemenea, înainte de prânz, o partidă de sex e bine-venită“, spune actriţa şi adăugă zâmbind: „Dumneavoastră aţi întrebat“. Ingredientele unei zile perfecte se completează cu grădinărit, puţinii, dar bunii prieteni. „O zi perfectă trebuie să aibă şi un pic de dramă, adică o provocare, ceva mai greu de făcut. De asemenea, e important să am şi o idee în fiecare zi. Seara, după cină, probabil vedem un film sau ieşim cu prietenii. Facem ceea ce fac nişte oameni normali.“

„GASLAND“ SAU LUPTA PENTRU MEDIU

Debra Winger a fost producător executiv şi consultant de creaţie al documentarului nominalizat la Oscar „GasLand“, care prezintă urmările şi pericolul extragerii gazelor de şist prin fracturare hidraulică în 34 de state americane. Documentarul vorbeşte despre pretextul că, fiind pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, gazele de şist sunt mult mai ieftine decât cele de import, firmele au început extragerea masivă folosind în proces sute de chimicale ce au dus la poluarea apei.

Viaţa ne este condusă de corporaţii. A fost o zi foarte neagră în SUA atunci când Curtea Supremă a trecut o lege conform căreia corporaţiile erau considerate persoane. Această lege a permis companiilor să doneze orice sumă de bani politicienilor. Debra Winger

„CORPORAŢIILE CONDUC LUMEA“

Actriţa crede cu tărie că lumea este condusă de corporaţii, a căror influenţă ajunge chiar şi la Hollywood. Debra Winger luptă pentru a schimba această stare de fapt în SUA: „Viaţa ne este condusă de corporaţii. A fost o zi foarte neagră în SUA atunci când Curtea Supremă a trecut o lege conform căreia corporaţiile erau considerate persoane. Această lege a permis companiilor să doneze orice sumă de bani politicienilor. Cum poate, în aceste condiţii, un candidat fără bani, provenit din rândul oamenilor obişnuiţi, să fie ales? Astfel am ajuns să fim conduşi de corporaţii. Asta va duce la prăbuşirea societăţii noastre. Vor exista săraci, bogaţi şi nimic între ei. Eu lupt pentru abrogarea acestei legi, să adăugăm un amendament în Constituţie conform căruia corporaţiile să nu fie persoane“. Înverşunarea Debrei Winger provine din faptul că s-a confruntat cu acest tip de manipulare în industria filmului. „Din această cauză avem de o parte categoria blockbuster, care costă zeci de milioane de dolari, şi, de cealaltă parte, filmele cu buget redus, de festival. Nu mai există nimic între acestea. Corporaţiile conduc şi Hollywoodul. Mi se întâmplă să accept un rol şi apoi să aflu că Sony a finanţat producătorul. Totul e condus aşa şi foarte puţini pot evita sistemul. Dar din ce în ce mai mult putem lupta împotriva corporaţiilor dacă încercăm“, a conchis artista;

“Când lumea mă întreabă «Dumneavoastră sunteţi acea Debra Winger?», le răspund că, dacă mă uit în permisul de conducere, scrie pur şi simplu «Debra Winger» şi nu «Acea Debra Winger». “Mi se întâmplă să accept un rol şi apoi să aflu că Sony a finanţat producătorul. Totul e condus aşa şi foarte puţini pot evita sistemul. Dar din ce în ce mai mult putem lupta împotriva corporaţiilor dacă încercăm.

Debra a vorbit cu cinefilii clujeni la finalul proiecţiei speciale de la TIFF a The Sheltering sky

Carte de vizită - de la criminologie la actorie

Numele: Mary Debra Winger

Data şi locul naşterii: 16 mai 1955, Cleveland Hights, Ohio, SUA

Starea civilă: căsătorită cu regizorul Arliss Howard, trei copii.

Studiile şi cariera:

A renunţat la liceu la 16 ani, pentru a se alătura unui kibbutz în Israel. După ce s-a întors în SUA, a început să studieze Criminologie şi Sociologie la Universitatea de Stat din California.

A renunţat, însă, şi la studiile universitare, pentru a se angaja ca ghid turistic la parcul de distracţii Magic Mountain.

După mai multe roluri în reclame TV, a debutat în serialul „Femeia fantastică“ („Wonder Woman“ – 1976).

Debutul în literatură l-a făcut cu cartea de memorii „Undiscovered“.

A jucat în 30 de filme şi în 6 seriale TV.

Locuieşte în: statul New York (SUA).

„Aveţi o problemă cu gazele de şist“

Întrebată despre exploatarea gazelor de şist, în contextul în care în România şi în Europa există o dezbatere privind acest subiect, Debra Winger a spus: „Aveţi o problemă serioasă aici, în România, cu gazele de şist. Singura ţară din Europa care a interzis exploatarea în această zonă este Bulgaria. Trebuie să ne amintim faptul că gazul natural este o sintagmă foarte bună pentru vânzare, pentru brand, dar de fapt este combustibil fosil. Dacă îi ascultăm pe oamenii de ştiinţă, schimbările climatice au nevoie de atenţia noastră imediată şi nu mai putem să ne jucăm cu combustibilii fosili. Cu ani în urmă, când eram copil, făceau reclamă gazului natural cu imaginea unei flăcări albastre şi-i spuneau «gaz natural curat». Este ardere curată, dar este murdar să ajungi să îl extragi. În anii ’50-’60, aceste gaze se aflau foarte sus sub scoarţa pământească, iar acum sunt sub straturi stâncoase şi acestea sunt străpunse şi se folosesc chimicale să aducă gazul. Nu cred că trebuie să vă spun cât de uşor se pot otrăvi apele prin acest procedeu“.

„BĂTĂLIA MEA PENTRU APĂ“

Poate părea uşor idealist, dar Debra Winger crede cu tărie că aportul ei la schimbarea lumii se poate rezuma la „a lăsa un loc mai frumos decât l-am găsit, e asemănător cu îndemnul părinţilor, din copilărie, care îţi spun să faci curat în cameră înainte de a pleca. Nu aş spune că sunt activist ecologic, ci mai degrabă că lupt pentru sănătatea publică. Cred că să las locul mai frumos decât l-am găsit înseamnă să lupt ca orice copil, oriude s-ar afla, să aibă apă, aer curat, sănătatea pentru a putea să devină ceea ce vrea. Dacă asta mă face activist ecologic, aşa să fie, dar cred că e vorba mai degrabă de sănătatea publică“.

Actriţa merge în ţări aflate în curs de dezvoltare şi încearcă să afle ce cauzează diferitele boli ale copiilor. „Totul, ca la domino, se întoarce la apă. Totul pe pământ depinde de apa bună. De aceea fac filme legate de gazele de şist, din cauza extragerii acestora se otrăveşte apa. Mă lupt cu corporaţiile pentru că nu le pasă de apa noastră, ei spun că punând clor în apă o vor face din nou sănătoasă, dar nu putem să continuăm aşa. De aici, bătălia mea pentru apă, apa va fi noul petrol“, conchide actriţa americană. ;