VIDEO Dumitru Fărcaş va primi titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului Cluj. Află povestea celui mai bun taragotist al României
0
Dumitru Fărcaş va primi sâmbătă, de la 18.00, la Casa de Cultură a Studenţilor, titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj. Titlul a fost acordat pentru “excepţionala şi îndelungata sa carieră artistică”. Artistul din Maramureş a colidat lumea din Canada până în Argentina şi din Coreea de Nord până în Australia şi a ajuns să-i cunoască pe toţi preşedinţii României.
Consiliul Judeţean Cluj organizează, sâmbătă, 23 noiembrie 2013, la ceremonia publică de acordare a Titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj - „Clujean de Onoare”, marii personalităţi clujene, maestrul Dumitru Fărcaş. Ceremonia de decernare publică a titlului va avea loc în cadrul Spectacolului de premiere al Festivalului-concurs Dumitru Fărcaş „Taragotul de Aur”, eveniment ce va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor din municipiul Cluj-Napoca, începând cu ora 18,00. Forul deliberativ al judeţului Cluj a aprobat în cadrul şedinţei din data de 27 mai 2013 acordarea Titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj - „Clujean de Onoare” ilustrului taragotist Dumitru Fărcaş, “pentru excepţionala şi îndelungata sa carieră artistică, întreaga activitate a domniei sale făcând cinste şi contribuind esenţial la promovarea judeţului Cluj pe plan naţional şi internaţional.”
Povestea lui Dumitru Fărcaş
Dumitru Fărcaş a fost descoperit de Mihai Guttman, fostul director al Liceului de Muzică din Cluj. Acesta bătătorea toate cărările din satele ardelene, în căutarea de elevi. Mai întâi l-au pus la flaut, apoi la contrabas. S-a rugat de profesorul de oboi să-l ia la el. După absolvirea Liceului de Muzică, în anul 1960 a încercat să se angajeze la Ansamblul folcloric Maramureşul din Baia Mare. Acolo l-au dorit, dar în postura de taragotist. Postul de oboist era ocupat. A trebuit să se recalifice rapid: „M-am pus la punct într-o săptămâna cu noul instrument”. Aici a avut ocazia să concureze cu marii artişti ai vremii, Zamfir, Drăgoi, Iordache. A obţinut premiul I într-o confruntare importantă la nivel internaţional.
I-a cunoscut pe toţi preşedinţii ţării
La îndemnul profesorului din liceu, a continuat studiul oboiului la Conservator. „Studiile superioare m-au ajutat în carieră”, spun el. În paralel s-a ocupat de taraful de la Casa de Cultură a Studenţilor. În scurtă vreme avea să devină prima trupă studenţească de folclor din Transilvania. Cu ea a cutreierat lumea în lung şi-n lat. Din Australia până în Canada, din Argentina până în Corea de Nord. Despre studenţia din anii 60 spune că, atunci exista un respect pentru profesori şi familie.
„Nu intra nimeni după profesori la ore. Familiile se întemeiau între colegi, după ce s-au cunoscut în întreaga facultate. La Mărţişorul am numărat mai mult de 350 de familii înjghebate de partenerii de dans, care au rămas stabile după zeci de ani. Astăzi studenţii au alte preocupări, dar mai puţin pentru şcoală şi familie”, explică clujeanul. Nu ascunde că a avut ocazia să-i cunoască pe marii potentaţi ai vremii. I-a cunoscut pe toţii preşedinţii ţării. Cu Ceauşescu a călătorit în Corea de Nord. „I-am cunoscut şi pe Băsescu şi pe Iliescu şi pe Constantinescu”, povesteşte artistul. Lui Fărcaş nu-i place faptul că instituţiile de cultură muzicale din Cluj nu au propriile sedii. “Nici liceul nici Academia de Muzică, nici Filarmonica nu au propriile sedii. Pe cât de culturală a fost cetatea, pe atât de dezinteresate sunt autorităţile de a dezvolta şi perpetua cultura şi tradiţiile”, spune cu amărăciune Fărcaş.
Profil
NĂSCUT. 12 mai 1938, Groşii Băii Mari, Maramureş
STUDII. Liceul de Muzică Cluj, Conservatorul Gh. Dima Cluj
EXPERIENŢĂ. Dirijor, solist Mărţişorul, Casa de Cultură a Studenţilor
FAMILIE. Căsătorit, 1 copil
Ce-i place
Că la Cluj au reuşit să supravieţuiască 3 ansambluri de folclor studenţesc. Că încă studenţii vin să se înscrie la activităţile culturale.
Ce nu-i place
Că odată cu industria şi agricultura românească au dispărut numeroasele cluburi culturale, unde se întâlneau atât studenţii cât şi muncitorii. Pe atunci studenţii se distrau în aceste cluburi, unde nu existau nici bătăi, nici nebunii, nici droguri.
Întrebări şi răspunsuri
Cum îşi petreceau studenţii timpul liber şi vacanţele în anii 60?
O parte din vacanţă mergeam în staţiunile Pârâul Rece, Izvorul Mureşului, Costineşti. Apoi mergeau la părinţi, la culesul recoltei. În timpul şcolii aveam timp şi pentru activităţi culturale, dar şi de învăţătură.
Cum vă găseaţi piesele pentru repertoriul orchestrei?
Din contactul cu viaţa socială, cu bătrânii satului. Mai învăţai o baladă, un cântec, o zicală. Folclorul este înţelepciunea unei naţiuni.
Vom rămâne fără instrumentişti, dacă vor continua să plece din ţară?
Pleacă de nevoiaşi. Plecarea se va reduce, după ce vor reînvia instituţiile de cultură. Românul nu-i ca alte neamuri, unde-i merge bine e ţara lui. Suntem un popor cu credinţă şi neam de ţară. Vai de omul fără ţară.
Ce cadou vă doriţi de ziua dumneavoastră?
Cel mai frumos cadou, să mă bucur cu prietenii. Primesc de fiecare dată 6-700 de felicitări telefonice de la prieteni. Abia fac faţă apelurilor. (Text prelua din Adevărul de seară Cluj)
Citeşte şi
Alina Dumitru, Corina Căprioriu şi Răzvan Martin, cetăţeni de onoare ai judeţului Cluj
Se încarcă comentariile...
