Cum ar trebui să fie amenajată turistic o peşteră în România. Printr-un proiect pilot, speologi români şi norvegieni vor scoate un ghid de bune practici

Silviu Constantin de la Institutului de Speologie „Emil Racoviţă“ a prezentat sâmbătă, 20 septembrie, la filiala din Cluj a Academiei Române, proiectul „Cavemonitor“ prin care speologi români împreună cu parteneri de la Universitatea Bergen din Norvegia şi UBB, vor cerceta, timp de doi ani, cât de mult îşi pune amprenta turistul asupra formelor de viaţă din peşteri. Ei vor căuta soluţii pentru o iluminare corespunzătoare fiecărei peşteri.

„Nu există o reţetă pentru amenajarea unei peşteri. Fiecare peşteră are particularităţile sale care o fac unică“, spune speologul Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie ''Emil Racoviţă'' din Bucureşti, sâmbătă, la începutul lansării unui proiect pilot prin care cercetătorii vor studia în ce măsură frecvenţa şi volumul traficului turiştilor care vizitează peşterile din România afectează formele de viaţă din peşteri. Speologii români, beneficiind de experienţa partenerilor de la Universitatea Bergen din Norvegia, vor măsura parametrii fizici, chimici şi biologici, precum şi schimbarea lor în raport cu fluxul turistic din peşterile analizate.

Cercetătorii vor urmări schimbările pe care le cauzează în microclimatul peşterii creşterea nivelului de dioxid de carbon, care, de regulă, duce la coroziuni pe pereţii peşterii, respectiv modul în care peştera este luminată şi ventilată.

„Vom face cercetări experimentale asupra diverselor surse de lumină pentru a oferi soluţii pentru îndepărtarea florei de lampă“, a explicat Silviu Constantin (foto dreapta).

Acesta a subliniat că mediul subteran este un mediu foarte sensibil în contact cu omul şi că nu există, la nivel naţional, niciun protocol sau ghid care să explice cum ar trebui amenajată o peşteră în scop turistic în aşa fel încât activitatea turistică să nu aibă efecte nedorite.

Peşterile turistice constituie atracţii naturale unice şi sunt, în majoritatea cazurilor, protejate de lege. Exploatarea inadecvată a peşterilor poate provoca degradarea lor iremediabilă într-un timp foarte scurt'', au explicat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, cercetătorii de la Institutul de Speologie ''Emil Racoviţă''.

Peşterile care vor fi monitorizate sunt Peştera Urşilor, Peştera Meziad, Peştera Muierilor, Peştera Polovragi şi Peştera Valea Cetăţii, amenajate touristic în urmă cu ceva vreme. Cele 5 au fost alese şi deoarece sunt cele mai importante cinci peşteri turistice din ţară.

Proiectul, apărut din lipsa unui ghid românesc privind amenajarea peşterilor pentru turişti, urmăreşte ca la final să aibă câteva produse menite să-i ajute pe administratorii/custozii peşterilor: hărţi de vulnerabilitate şi un manual/ghid de bune practice legat de cum ar trebui amenajată touristic o peşteră.

Iniţiativa are o valoare de aproape 900.000 de euro, bani proveniţi dintr-un grant norvegian, şi se va desfăşura pe parcursul a doi ani.

Mai puteţi citi:

România marchează istoria omenirii: unele dintre cele mai vechi urme au fost găsite într-o peşteră din judeţul Bihor

VIDEO Drumul spre Marte trece prin Peştera Humpleu din Cluj: un medic va locui mai multe zile în subteran în cadrul unui experiment în premieră mondială

Misterul Peşterii Tăuşoarelor, surprins cu tehnică de ultimă generaţie