Cine se ascunde în spatele bancurilor cu Bulă, Iţic şi Ştrul. Bulă - un Dorel al zilelor noastre, iar Iţic şi Ştrul - cei care aduceau schimbarea
0
Dacă în vremea comuniştilor, bancurile erau un mod de a face faţă regimului, astăzi ele sunt o altă modalitate de socializare. „Prin bancuri transmitem adevăruri pe care nu avem curajul să le rostim cu voce tare“, crede sociologul clujean Ioan Hosu, lector universitar la UBB.
„Prin bancuri criticăm ce nu ne place la ceilalţi şi încercăm să ne caracterizăm pe noi comparându-ne cu alţii. Dacă în perioada comunistă, bancurile erau un mod rezistenţă, astăzi este sunt o altă modalitate de socializare în care râdem cu ceilalţi, nu de ceilalţi“, afirmă Ioan Hosu, sociolog clujean şi lector universitar la UBB.
În opinia sa, bancurile sunt o formă orală, nescrisă, a unor tipologii din societatea românească, sunt corespondentul a ceea ce I.L. Caragiale a făcut în proză. „A prezentat personaje despre care toată lumea ştia şi povestea. Caragiale a transpus în limbajul literar personaje cotidiene“, afirmă sociologul.
În opinia acestuia Bulă e un „prim produs al globalizării“. „E un fel de Google care ştie de toate, face de toate, e bun la toate, dar nu te poţi baza pe el. E bufonul comunităţii, un fel de Jolly Joker“, consideră Hosu.
El mai zice că Bulă nu este imaginea unui român prost, ci e un personaj care acceptă să se râdă de el ca apoi, la final, să râdă el de alţii.
„Bulă e Dorel de după anii 90. Pe Bulă nu-l poţi folosi pe canalele media, dar pe Dorel da. Dorel e urmaşul lui Bulă pe canalele media, e noul Bulă“, spune sociologul.
Bancurile cu Bulă au şi un scop educativ, evident că sunt excluse cele cu limbaj trivial.
În schimb, Iţic şi Ştrul sunt doi evrei care nu sunt bufoni cum e Bulă în bancuri. „Ei sunt deschizătorii de drumuri care au fost taxaţi, după cum se vede şi în bancuri, de cultura tradiţională românească pentru ingeniozitatea lor. Cei doi reprezintă schimbarea, inventivitatea. Mai demult, în societatea românească, evreii erau foarte activi în zona comerţului şi a serviciilor. Iar cei care se ocupau de comerţ erau priviţi drept şperţari, adică speculanţi şi astfel în vechea societate românească s-a creat imaginea că evreii ar fi fost speculanţii“, explică Hosu.
Bancuri cu Bulă, potrivit cele-mai-tari-faze.blogspot.ro:
La ora de matematică, Bulă îi şopteşte ceva unui coleg. Profesoara îl vede şi îl întreabă:
- Bulă, ai spus ceva?
- I-am spus lui Ştrulă că sunt clar-văzător.
- Adică? Poţi să ne dai un exemplu?
- Păi văd prin fusta dumneavoastră şi bag de seamă că nu aveţi chiloţi!
- Te deranjează pe tine aşa ceva, Bulă?
- Numai când vă aplecaţi după cretă...
Într-o zi, profesoara îl întreabă pe Bulă:
- Bulă, spune-mi, te rog, la ce timp e verbul din următoarea propoziţie: "Mămica mea născuse un bebeluş?"
- Prezervativ imperfect.
Bulă se duce cu doi iepuraşi la şcoală şi îi oferă cadou doamnei profesoară care este foarte impresionată:
- Vaaai, ce drăguţi sunt! Dar cum i-ai prins?
- Călărindu-se!
Bulă întârzie 10 minute de la şcoala. Tatăl său îl întreabă de ce a întârziat.
- Am ajutat o bătrânică să traverseze strada!
- O, bravo, fiule! Uite, pentru că ai dat dovadă de bunătate, fac şi eu un gest frumos. Uite 10 lei de la mine şi mergi să-ţi cumperi o îngheţată.
A doua zi, acelaşi scenariu, Bulă întârzie 10 minute şi vine împreună cu un coleg. Tatăl îl ia din nou la întrebări, dar..
- Păi, tată, eu împreună cu Gigel am ajutat o bătrânică să traverseze stradă!
- Foarte frumos. Uite, luaţi fiecare câte 10 lei să vă cumpăraţi câte o îngheţată.
A treia zi, Bulă întârzie 40 de minute. Din nou, luat la descusut, îi dă tatălui său acelaşi răspuns:
- Am ajutat o bătrânică să traverseze strada!
- Bine, bine, înţeleg că ai ajutat-o, dar 40 de minute?!?
- Păi.. dacă ea nu vroia să traverseze..
Bulă se duce la tătal lui şi îl întreabã:
- Tată, de unde se trag oamenii?
- Din Adam şi Eva, răspunse tatăl.
Bulă se duce şi o întreabă şi pe mama lui:
- Mamă, de unde se trag oamenii?
- Oamenii se trag din maimuţe.
Mai pe seară, la cină, Bulă spune:
- Dar tată, mama mi-a spus că oamenii se trag din maimuţe!
- Apăi, Bulă, fiecare cu neamul său.
Bancuri cu Iţic şi Ştrul, potrivit bancuri.relaxare.net:
Iţic şi Ştrul îşi povestesc visele:
- Se făcea că mi-a venit pofta de borş, zice Iţic. Am pus carnea la fiert şi fuga în piaţă după mărar, dar de unde? În piaţă niciun fir de mărar. Atunci am luat avionul şi am plecat în Canada după mărar.
- Fleacuri ! - zice Ştrul. Să vezi ce vis am avut e ! Se făcea că dormeam şi aud un ciocănit în uşa. Deschid şi cine crezi că-mi cade de gât? Claudia Cardinale! Claudiţa, auzi? A fost o nebunie. La despărţire, mi-a declarat cu mâna pe inima că este cea mai fericită femeie din lume. Dar abia a plecat şi aud alt ciocănit în uşă. Când deschid, să cad jos, nu alta. Cine crezi că era? Vechea mea pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi? Deşi eram epuizat, dragostea mi-a turnat noi puteri în vine şi m-am purtat ca un performer, am iubit-o cu patimă dureroasă pe Sofica. După ce a plecat, am încuiat uşa şi se făcea că m-am culcat, din nou, cu gândul să nu mai dau drumul la nimeni. Dar bătăile în uşă s-au înteţit din nou. Mi-am zis hotărât că nu mai primesc pe nimeni şi asa am făcut. Cine crezi că era nenorocoasa? Brigitte Bardot! Dar spusesem nu şi "nu" a fost! A insistat ea cu vorbe frumoase, cu gesturi incitante, dar eu am fost incoruptibil şi am dat-o afară.
- Dobitocule! - se supără Iţic - de ce n-ai adus-o la mine?
- Păi, de unde să te iau, dragul meu, nu erai plecat în Canada după mărar?
Iţic sună la Securitate:
- Alo, vedeţi că Ştrul are nişte lemne !
- Şi ce e cu asta?
- A găurit şi a introdus în fiecare lemn bijuterii, diamante, dolari şi, probabil, ceva muniţie adusă din America, de la fratele lui.
Apoi îl sună pe Strul:
- Mă, dobitocule, pregăteşte-te că am trimis să-ţi spargă lemnele!
- Pe cine?
- Pe ăia care mi i-ai trimis tu anul trecut de mi-au săpat grădina.
Mai puteţi citi:
Cum au ajuns Maria, Ion şi Gheo personaje de bancuri. De ce nu poate prinde un ardelean un melc
Se încarcă comentariile...
