Calvarul unei vieţi în doi. Bătută de soţ cu pumnii şi picioarele şi în timp ce era gravidă: „Nu merită răbdat!“
0Într-o zi de miercuri, cu mult soare, la bursa locurilor de muncă pentru victimele violenţei în familie şi pentru cei ce au o dizabilitate a venit o doamnă uscăţivă, de 49 de ani. Femeia, căreia îi vom spune Maria, ne-a povestit drama prin care a trecut cu un tată agresiv, apoi cu un soţ mai agresiv. Ea are şi un mesaj pentru femeile cărora le este frică să-şi părăsească soţii violenţi şi trăiesc în acel ”mâine va fi mai bine, el se va schimba”.
Era în spital când a aflat de un proiect prin care persoanele ce au fost victime ale violenţe în familie pot primi consiliere şi sunt ajutate să-şi găsească un loc de muncă. Maria se întâlnise cu două fete de la Fundaţia Estuar. După ce a fost externată le-a căutat şi a intrat în proiect. A vorbit cu un psiholog şi ieri, 23 septembrie, a mers la bursa locurilor de muncă sperând să găsească un job.
Nu vrea să-şi dea numele. Spune că e mai bine aşa. Povestea ei ascunde disperarea şi trauma pe care încă o trăiesc unele femei: sunt agresate de soţi, dar refuză să plece de lângă ei. Din varii motive. Noi îi vom spune Maria ca să-i protejăm identitatea.
”Unele probleme cred că au început din copilărie, din clasa a X-a. Tata era violent. Nu mă culcam până când nu vedeam că vine acasă, că mama termină treburile. Dintre copii, pe mine m-a afectat cel mai mult. Iar apoi, în căsătorie, 18 ani şi jumate am stat, cu sufletul deschis, cu un criminal! Altfel nu merită să-i spun. Am ajuns la divorţ în 2002 plecând în Satu Mare. Asta mulţumită Fundaţiei Artemis şi unei doamne psiholog. Ea îmi răspundea zi şi noapte la telefon”, spune femeia.
Violenţele au început din primul an de căsnicie: ”Da, din primul, când eram gravidă cu fata cea mare. Degeaba am avut părinţi. Oriunde mergeam, mă căuta, mă găsea. Apoi, mergeam acasă, 2-3 zile era bine, apoi totul reîncepea. Mă bătea cu pumnul, cu piciorul, cu ciubota de cauciuc pe vremea lui Ceauşescu”.
Spune că norocul ei a fost că a dat peste o fundaţie şi acolo o doamnă psiholog îi răspunde la orice oră din zi şi din noapte. Aşa s-a desprins din relaţia bolnăvicioasă. Ea are un mesaj pentru femeile acre trăiesc o drama violenţei în familie:
”Cu mare curaj, cu inima-n dinţi să zică nu, să meargă să-l lase că nu merită. Nu merită! Nu merită indiferent că-i patron, că-i soţ, că-i copil, nu merită răbdat! Îţi faci rău singură şi tare rău e să stai cu o persoană violentă”.
Are 49 de ani, două fete mari. ”Şi o a treia, în cimitirul din Mănăştur. Avea 5 ani”, mărturiseşte Maria.
Participantă la bursă: ”Şcoala e un mediu stresant”
O altă participantă la bursa de la Cluj este Dana, o femeie de 31 de ani, ce căuta un job în domeniul în care s-a pregătit, Engleză. ”E primul eveniment de acest gen la care vin. Sunt profesoară de engleză. Acum sunt într-o pauză de la job deoarece am avut o problemă de sănătate”, spune ea.
A terminat Literele în urmă cu vreo 8 ani, a predat un an şi jumătate, iar de 5 ani se confruntă cu o boală mentală. ”Şcoala e un mediu stresant unde cerinţele sunt destul de mari. Trebuie să ajuţi elevii să treacă examenele, iar dacă ai o probleme de ordin psihic e mai greu”, crede Dana.
Îi place să citească romane în engleză, materie pe care o predă, ca voluntar, la filiala din Cluj a Fundaţiei Estuar, dar şi în privat, studenţilor care au nevoie să-şi completeze cunoştinţele.
Pe Dana, dar şi pe alţii ca ea şi ca Maria, le-a consiliat şi îndrumat Mădălina Prodan, consilier vocaţional la Fundaţia Estuar. ”Fundaţia a făcut consiliere juridică, psihologică şi vocaţională ca să le ajute pe aceste persoane să se integreze în societate. Acesta este şi scopul bursei de azi, la care au venit agenţi economici care sunt deschişi în angajarea de persoane cu dizabilităţi şi persoane care sunt victime ale violenţei în familie”, spune consilierul.
Bursa este organizată printr-un proiect finanţat şi din fonduri europene, mai precis din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Proiectul se numeşte „Servicii integrate de sprijin pentru victimele violenţei în familie şi persoanelor cu dizabilităţi” şi a fost iniţiat de Fundaţia „Preţuieşte Viaţa”, fundaţie a vedetei TV Andreea Marin, şi pus în practică împreună cu Fundaţia Estuar, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6 Bucureşti, şi Asociaţia Telefonul Copilului, şi co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
