Nevăzătorul Gavrilă Fetti este campion şcolar la şah

Cel mai bun şahist din ţară dintre elevii cu probleme de vedere, aflat în preajma majoratului, îşi împarte minuţios timpul liber între pasiunile sale artistice.

Gavrilă Fetti a obţinut recent locul I pe ţară la concursul de şah pentru elevii cu deficienţe de vedere. Cu o singură excepţie, în care a remizat cu ocupantul locului secund, i-a învins pe toţi ceilalţi 13 finalişti. Elevul din clasa a XI-a, cu rezultate la învăţătură care îl clasează printre premianţi a învăţat sportul minţii spionându-şi vecinii din satul părinţilor. După ce venea de la muncile câmpului, trăgea pe furiş cu ochiul la jocul de şah al băieţilor mai mari. Asta până în clasa a IV-a, când încă nu fusese lovit de boala care i-a luat lumina ochilor.Brusc, din cauze neclare, vederea i-a slăbit foarte mult.

Promovat la seniori

După ce a „furat” mutările din postura de chibiţ a început să joace cu colegii de şcoală. Ca să îi ajute pe cei pasionaţi, conducerea şcolii le-a adus un antrenor calificat, care-i învaţă şi teorie. Băiatul a prins gustul pentru şah şi doreşte să ajungă maestru. Pentru că prin acest titlul naţional şi-a câştigat dreptul de a participa şi la finala seniorilor, Fetti învaţă teorie cu antrenorul Alin Toma de la Palatul Copiilor. Vrea să fie la înălţime şi la finala din toamnă de la Botoşani.

Tânărul a ajuns în atenţia colegilor încă din primul an de liceu. Pentru că a dovedit abilităţi de cultură generală şi se pricepea la dans, juriul l-a desemnat câştigător al concursului de „Mister” la Balul Bobocilor.

Se consideră un norocos, pentru că deficienţa sa de vedere este doar parţială. Boala l-a atacat peste noapte. În clasa a IV-a s-a trezit că nu mai poate citi decât cu greutate. La distanţă nu mai vedea aproape deloc. Medicii nu l-au încurajat că boala se va vindeca vreodată. „Poate dacă va evolua medicina, printr-o operaţie mi s-ar putea vindeca boala din fundul ochiului”, spune băiatul.

Pe post de pedagog

Şahul nu este singura activitate pe care o desfăşoară în timpul liber. La sfârşitul lunii va participa cu formaţiile şcolii la concursul naţional de teatru şi dans „Mirajul”. În piesa „Pedagog de şcoală nouă” a lui Caragiale, tânărul interpretează rolul pedagogului. În afară de instrucţiunile pe care le primeşte din partea studenţilor de la Facultatea de Teatru, el a studiat de pe internet prestaţia clujeanului Florin Piersic din acest rol. Foarte strict, îşi calculează şi timpul pentru dansul de societate şi dansul popular.

Spre deosebire de colegii săi, renunţă tot mai des la timpul pentru plimbări în afara internatului. Este astfel la dispoziţia colegilor, pe care îi reprezintă atât în Consiliul Elevilor pe şcoală, pe oraş şi judeţ şi în consiliul de administraţie al şcolii.
Cu toate că desfăşoară mai multe activităţi extraşcolare, rămâne pasionat al geografiei, sociologiei, economiei şi sportului. Cel mai probabil va continua studiile superioare de Geografie a Turismului. A prins gustul turismului, după ce a beneficiat de excursiile oferite de şcoală premianţilor în Banat, Maramureş, la Sibiu sau pe Litoral.

profil
NĂSCUT. 12 iulie 1992, Lugoj
STUDII. elev la Liceul pentru Deficienţi de Vedere din Cluj, în clasa a XI-a
FUNCŢII. preşedintele Consiliului elevilor pe şcoală şi membru în conducerea consiliului pe judeţ

ce-i place

Că locuitorii Clujului sunt atenţi cu persoanele cu deficienţe de vedere. Clujenii nu aşteaptă să fie rugaţi să ajute un nevăzător să treacă strada. Îi place să-şi ajute colegii şi prietenii când au probleme. Îi place să se implice în campaniile de colectare de deşeuri.

ce nu-i place

Oricât s-a străduit, tânărul nu a reuşit să identifice nimic ce ar putea face obiectul acestei rubrici.

întrebări şi răspunsuri

Cum reuşeşti să-ţi împarţi timpul între şcoală şi preocupările personale?
În prima pauză după ore joc şah cu antrenorul. După pregătirea temelor de şcoală timpul meu liber se împarte între repetiţiile de teatru şi dans. Seara la dormitor joc din nou şah cu colegii.

Ce ai făcut în calitatea de reprezentant în consiliul elevilor?
Am participat la mai multe acţiuni de colectare de deşeuri, atât în şcoală, de unde am strâns hârtiile aruncate de colegi, în cartiere la locuinţele oamenilor, unde am cerut becuri arse, cât şi în pădurea Făget, unde am strâns deşeurile aruncate în spaţiile verzi.