Iniţiativa unor părinţi clujeni:„Deblocaţi adopţiile internaţionale!”

Câteva familii de clujeni militează pentru deblocarea adopţiilor internaţionale, care, în opinia lor ar ajuta copiii cu handicap şi pe cei romi. În judeţul Cluj, în acest moment sunt 460 de copii instituţionalizaţi, care locuiesc în centre de plasament, în apartamente sau case de tip familial.

În 2008, 13 familii de clujeni au pus bazele unei asociaţii care a reuşit în instanţă modificarea Legii adopţiilor din România, astfel încât identitatea celor care vor să adopte să fie protejată până la finalizarea procesului.
Acum, clujenii militează pentru deblocarea adopţiilor internaţionale. Una dintre familiile fondatoare ale Asociaţiei Proadopţia este formată din Ana şi Aaron Staford, dar şi din Emma Estera, acum în vârstă de trei ani, adoptată  de cei doi în 2009. Mama este de cetăţenie română, însă tatăl este american. „În certificatul fetiţei noastre, în dreptul numelui tatălui nu scrie nimic”, spune Ana despre cazul lor particular. Motivul este legat tocmai adopţiile internaţionale blocate în România. Ca să poată obţine şi paternitatea, americanul ar trebui să nu lipsească mai mult de 10 luni din România, pe o perioadă de cinci ani, ca să poată obţine rezidenţa permanentă aici. „S-a întâmplat că ni s-a îmbolnăvit fetiţă şi am dus-o în SUA, pentru tratament, unde am stat şase luni. Nu avem nicio şansă în aceste condiţii. Este imposibil pentru noi să aşteptăm atât”, spune Ana Staford. Ea, împreună cu alţi părinţi militează pentru delocarea adopţiilor internaţionale. „Străinii înfiază copii cu nevoi speciale, dar şi copii romi sau copii deja mari. Şi fetiţa noastră este de etnie romă şi e cel mai frumos copil din lume. În alte ţări au mai puţine prejudecăţi şi mai multe posibilităţi materiale ca să îi ajute pe aceşti copii”, este de părere clujeanca. „Eu nu cred că acuzele de trafic de organem pe care s-au bazat blocarea adopţiilor sunt adevarate. S-a dovedit ceva până acum?”, mai spune Ana Staford. „Guvernul, dacă ar vrea, ar putea ridica moratoriul. Noi nu putem face mai mult decât valuri, să facem petiţii şi strângeri de semnături”, mai crede Ana.

Aproape 500 de copii fără părinţi

În judeţul Cluj, în acest moment sunt 460 de copii instituţionalizaţi, care locuiesc în centre de plasament, în apartamente sau case de tip familial. Alţi 264 sunt crescuţi de 156 de asistenţi maternali. „Adopţiile internaţionale ar fi o foarte bună soluţie pentru mulţi dintre copiii care acum sunt sub umbrela structurilor Direcţiei pentru Protecţia Copilului”, recunoaşte Monica Filip, directorul adjuct al instituţiei. La capitolul adopţii naţionale, la Cluj, anul acesta au fost depuse 25 de cereri, iar anul trecut 68. „Ne-am fi dorit să fie mai multe, fie naţionale, fie internaţionale”, a mai spus Monica Filip.

Adopţiile internaţionale, blocate din 2001

În februarie 2001, baroana Emma Nicholson, pe atunci raportor al Parlamentului European pentru integrarea României în Uniunea Europeană, a sugerat Parlamentului să ceară Guvernului blocarea temporară a adopţiilor internaţionale. Ceea ce s-a şi întâmplat. Moratoriul asupra adopţiilor internaţionale a fost instituit în anul 2001. Decizia a fost argumentată prin faptul că sistemul introdus în 1997 permitea apariţia unor abuzuri, în baza unor criterii neclare. Atunci existau 110 organizaţii acreditate să intermedieze adopţii internaţionale, pentru care percepeau taxe între 3.000 şi 30.000 de dolari.