Aproximativ 150 de profesori pichetează Prefectura. Ce nemulţumiri au dascălii
0
Aproximativ 150 de dascăli, membri ai Sindicatului Liber din Învăţământ, vor picheta luni, 2 octombrie, Prefectura Călăraşi, în cadrul unui protest paşnic, între orele 12.00 şi 13.00, nemulţumiţi de actuala situaţie salarială pe care au au, dar şi faţă tergiversarea eleborării proiectului unei noi legi a educaţiei.
Iată principalele nemulţumiri ale profesorilor:
1. Tergiversarea elaborării proiectului unei noi legi a educaţiei. Conform Programului de Guvernare PSD – ALDE, o lege aşteptată cu interes de către elevi, cadre didactice şi părinţi, este Legea Educaţiei Naţionale. Un act normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educaţie din România.
2. Programele şcolare sunt învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii. Elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin pe practică, iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora. În opinia noastră, programele şcolare trebuie să fie regândite din temelii; ele trebuie adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii.
3. Calculul incorect al sporurilor. Deşi conform H.G. nr/. 38/2017 salariile de bază s-au majorat, de la data de 1 ianuarie 2017, în medie, cu 15%, calcularea sporurilor şi indemnizaţiilor nu se face la salariile de bază majorate de la 1 ianuarie 2017, ci aceste sporuri şi indemnizaţii sunt calculate prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare a drepturilor salariale care se cuvin personalului didactic.
4. Necuprinderea, în Legea bugetului de stat pentru anul 2017, a sumele necesare pentru plata sentinţelor judecătoreşti. Conform prevederilor legale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din învăţământ ar trebui să primească sumele restante la drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017.
5. Poziţionarea funcţiilor didactice în grilele Legii salarizării. Conform prevederilor Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, coeficientul maxim la care poate ajunge un profesor care are o vechime de peste 25 de ani în învăţământ este de 2,76, pe o scară ierarhică de la 1 la 12! Consecinţa directă a poziţionării în treimea inferioară a grilei de salarizare va fi neatragerea tinerilor performanţi către cariera didactică şi prăbuşirea definitivă a calităţii actului instructiv-educativ.
6. Subfinanţarea educaţiei. În momentul de faţă România este codaşa Europei în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei. În timp ce media în U.E. în ceea ce priveşte finanţarea învăţământului este de aproximativ 5,2% din P.I.B., în România acesta este în jur de 4%, iar consecinţele se văd.
7. Cuantumul pensiilor celor care au lucrat în învăţământ. Pensionarii care au lucrat în sistemul de educaţie au în acest moment pensii de mizerie, situate în jurul sumei de 1.000 de lei, asta în timp ce sunt pensionari proveniţi din domenii “strategice ”, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl “recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul principiu care trebuie să stea la baza calculului pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivităţii la fondul de pensii! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori!
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
