Cine sunt noii rectori ai universităţilor bucureştene

Şefii marilor universităţi din capitala României s-au schimbat, iar odată cu ei şi faţa învăţământului superior. Cine sunt noii rectori şi care sunt principalele lor obiective?

În urma alegerilor care au avut loc recent, majoritatea instituţiilor de învăţământ superior din Bucureşti au noi rectori. Toţi rectorii au fost aleşi printr-o metodă diferită, permisă de noua Lege a Educaţiei. Astfel, pentru alegerea rectorilor şi-au exprimat votul toţii membrii comunităţilor academice şi nu doar cei ai senatelor universităţilor, cum s-a întâmplat până acum.

Rector cu două titluri de doctor

La Universitatea din Bucureşti (UB), pentru funcţia de rector a fost ales Mircea Dumitru, care nu a avut un contracandidat. Dumitru are 52 de ani şi este profesor la Departamentul de filosofie teoretică şi logică al Facultăţii de Filosofie a UB. El a obţinut titlul de doctor în filosofie atât la instituţia de învăţământ unde predă, cât şi la Universitatea Tulane din New Orleans. Între  2000 şi 2008, Dumitru a fost decanul Facultăţii de Filosofie, iar în 2008 a devenit prorector al UB.

Noul rector al UB îşi propune ca în mandatul său să pună un accent mai mare pe cercetarea avansată. „Îmi propun să continui lucruri care au fost făcute până acum, care ţin de cercetarea ştiinţifică, de dezvoltarea programelor educaţionale şi de dezvoltarea infrastructurii universitare”, a declarat Dumitru. Printre obiectivele sale se numără şi transformarea Grădinii Botanice într-un centru cultural şi de agrement pentru tineri şi bucureşteni.

Cel mai tânăr rector

La Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB), lupta pentru funcţia de rector a fost ceva mai strânsă. Astfel, aici s-au înscris în alegeri doi candidaţi: Mihnea Costoiu şi Ion Ciucă, cele mai multe voturi fiind obţinute de primul. Costoiu are 40 de ani şi este doctorand al UPB. Până a fi ales ca rector al universităţii, el a ocupat din 2005 funcţia de director general administrativ al acesteia. Costoiu este cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi la UPB.

Unul dintre principalele obiective ale lui Costoiu vizează obţinerea unui poziţii mai bune pentru UPB în clasamentele internaţionale. „În primul rând ne dorim menţinerea universităţii în categoria de elită a a învăţământului superior din România. În al doilea rând, ne dorim urcarea în prima categorie a universităţilor europene. În al treilea rând, ne dorim continuarea unor proiecte importante cu privire la dezvoltarea unor noi domenii atractive pentru piaţa muncii”, a spus Costoiu.

Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti

Licenţiat în matematică

Obiective similare are şi Pavel Năstase, noul rector al Academiei de Studii Economice (ASE). Acesta a fost ales în urma unui al doilea tur de scrutin, la care a mai luat parte şi Dumitru Miron. La primul tur de scrutin a existat şi un al treilea candidat - Nicolae Istudor. Năstase are 60 de ani şi a fost în ultimii patru ani prorector al ASE. El a mai fost şi prodecat şi decan la la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune a ASE. Năstase este licenţiat în informatică economică la ASE, dar şi în matematică, la UB. El este profesor universitar la Catedra de Informatică de Gestiune a ASE. „Universitatea noastră este în prima clasă de universităţi, cea a universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, şi vrem să ne menţinem în această clasă. În plus, prin strategia şi programul operaţional, vrem să creştem vizibilitatea internaţională a universităţii noastre, în ideea de a intra în clasamentele internaţionale”, a declarat Năstase.

Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti

Şef de promoţie

La Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila”, lupta s-a dat între Ioan Lascăr şi Ioanel Sinescu. Membrii comunităţii academice de aici l-au desemnat ca rector pe Ioanel Sinescu, în vârstă de 60 de ani. El este directorul Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni şi a fost prorector al UMF în ultimii opt ani. Sinescu a absolvit secţiunea militară a Facultăţii de Medicină Generală din cadrul UMF ca şef de promoţie, cu media 9,97. Din 1998 este profesor la Catedra de Urologie, Clinică de Chirurgie Urologică a UMF „Carol Davila”, iar din 2009 a devenit membru corespondent al Academiei Române.

Sinescu şi-a propus ca în timpul mandatului său universitatea să ajungă printre cele mai bune instituţii de învăţământ superior de profil din lume. "Pentru a putea eficientiza un sistem şi a-l face funcţional, indiferent de domeniul de activitate, trebuie, înainte de toate, să identifici priorităţile reale care se impun. În ceea ce mă priveşte, chiar dacă ne aflăm la începutul unui mandat de patru ani, am convingerea că împreună cu noua echipă de conducere a UMF vom reuşi să fixăm în cel mai scurt timp principalele obiective prin care să realizăm o poziţionare a Universităţii de Medicină din Bucureşti în topul Universităţilor Europene de profil şi de ce nu şi la nivel mondial. Să nu uităm că şcoala românească de medicină a fost de-alungul timpului una de invidiat", a spus Sinescu.

Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti

Profesor asociat la o universitate din Franţa

Doi candidaţi au concurat şi pentru postul de rector de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi anume Sorin Cîmpeanu şi Mircea Mihalache, primul ieşind câştigător. Cîmpeanu are 44 de ani şi a fost prodecan şi decan al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului a instituţiei de învăţământ superior, unde predă din 1992, titlul de profesor fiind obţinut în 2006. Cîmpeanu este şi profesor asociat la Institutul Superior de Agricultură Lille din Franţa. Ca rector, el şi-a propus încadrarea cât mai multor programe de studiu în prima clasă. „Obiectivul principal ar fi încadrarea cât mai multor programe de studiu în clasa A de calitate. Urmează o nouă clasificare şi ne vom concentra pe valorificarea activităţii colegilor noştri. Un alt obiectiv ar fi dezvoltarea instituţională a Universităţii Agronomice, care are un patrimoniu destul de extins ce trebuie menţinut într-o stare conformă cu tradiţia instituţiei, care anul acesta va împlini 160 de ani”, a spus Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară

Specialist în management educaţional

La Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative a fost ales ca rector Remus Pricopie, care a fost singurul candidat pentru funcţia de rector. Pricopie are 42 de ani şi a ocupat anterior poziţia de decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice a instituţiei de învăţământ superior. El a început să predea aici din 1998, ca asistent. În perioada noiembrie 2007 – decembrie 2008, Pricopie a fost şi seretar de stat în Ministerul Educaţiei pentru învăţământ superior. Pricopie este licenţiat în fizică şi chimie la Universitatea din Bucureşti şi şi-a luat doctoratul în ştiinţe politice. El a urmat şi mai multe cursuri de management educaţional în străinătate. Ca rector, Pricopie şi-a propus să crească calitatea învăţământului din universitatea pe care o conduce şi să crească dimensiunea internaţională a acesteia. „Sunt foarte multe lucruri pe care mi le-am propus şi ni le-am propus, pentru că suntem o echipă la SNSPA. În primul rând, vrem să creştem calitatea învăţământului. În al doilea rând, să creştem dimensiunea internaţională a instituţiei, calitatea cercetării, să dezvoltăm programe post-doctorale mult mai evidente, mult mai pregnante, să dezvoltăm infrastructura. Ne aşteaptă un sediu nou, încercăm să-l deschidem în toamnă. De asemenea, ne dorim un dialog mult mai bun cu studenţii, e foarte important acest lucru, şi să menţinem exigenţa la intrare şi la ieşire”, a spus Pricopie.

Remus Pricopie, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative

Arhitect constructor

Şi la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” a fost tot un singur candidat pentru poziţia de rector. Este vorba despre Zeno Bogdănescu, care a ocupat anterior postul de decan al Facultăţii de Arhitectură din universitate. Bogdănescu are 57 de ani şi a absolvit Facultatea de Construcţii a Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara cu diplomă de arhitect cosntructor şi Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, cu diplomă de arhitect. De asemenea, Bogdănescu a urmat şi cursuri postuniversitare de regie film de animaţie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, el fiind autorul mai multor filme de animaţie şi fiind considerat drept unul dintre reprezentanţii de marcă ai generaţiei ‘80. Un prim obiectiv pe care Bogdănescu şi l-a propus ca rector este continuarea afirmării universităţii în contextul european al învăţământului de arhitectură. „Îmi doresc să menţinem nivelul de excelenţă în predare şi învăţare recunoscut de instituţiile internaţionale de evaluare. De asemenea, mi-am propus să consolidez cercetarea specifică în domeniul arhitecturii prin raportarea la tipul de cercetare convenit între structurile profesionale şi de învăţământ la nivel european”, a spus Bogdănescu.

Zeno Bogdănescu, rectorul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu"

Consilier al prim-ministrului şi al preşedintelui României

La alegerile pentru funcţia de rector de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” s-au înscris doi candidaţi: Adrian Titieni şi Sorin Ilieşiu. În urma scrutinului a fost ales ca rector Adrian Titieni. Acesta are 49 de ani şi a fost până acum prorector al instituţiei de învăţământ superior pe probleme de cercetare, dezvoltare şi inovare. Între 2007 şi 2008, Titieni a fost şi consilier al prim-ministrului din acea perioadă pe probleme de educaţie şi cultură. De asemenea, în perioada 1996-1997, el a a ocupat postul de consilier prezidenţial în cadrul “Departamentului de Relaţii Publice”. Titieni a jucat în câteva zeci de piese de teatru şi filme. Unul dintre principalele obiective ale noului rector al UNATC vizează recuperarea Studioului de teatru Cassandra. „În primul şi în primul rând am dori să recuperăm Cassandra. Este un spaţiu care a aparţinut universităţii şi aparţine în continuare, dar în acest moment nu este funcţional. De numele Cassandra sunt legate destinele tuturor marilor personalităţi din domeniile Arta Actorului şi Arta Regiei. În al doilea rând, am vrea să deschidem universitatea, să o ridicăm la adevăratul ei potenţial. UNATC-ul, în acest moment, are o şcoală de film reprezentativă, un ambasador al culturii şi artei cinematografice române, certificată internaţional, şi acest lucru trebuie să devină vizibil. Vrem să creăm un spaţiu unde studenţii să se poată întâlni cu personalităţile importante din lumea filmului şi teatrului pentru că e important, suntem în Mileniul 3, 2012. Şi nu în ultimul rând, mi-aş dori să adecvăm curricula şi tot ceea ce se întâmplă pentru nevoile imperioase pe care piaţa muncii le impune în acest moment”, a declarat Titieni.

Adrian Titieni, rectorul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" 

Rector cu expoziţii internaţionale

La Universitatea Naţională de Arte a fost ales ca rector în urma alegerilor Cătălin Bălescu. Acesta l-a avut drept contracandidat pe Alexandru Ghilduş. Bălescu a îndeplinit până acum funcţia de prorector al Universităţii Naţionale de Arte. El este pictor şi profesor în cadrul Departamentului de pictură al instituţiei de învăţământ superior. Absolvent în 1986, la clasa profesorilor Constantin Blendea și Florin Mitroi, Cătălin Bălescu participă începând cu anul 1985 la expoziții naționale și internaționale precum galeriile Apolllo, Simeza și Centrul Artelor Vizuale din București, Festivalul internațional de pictură Cagnes-sur-Mer, Franța, Bienala internațională de desen gravură din 2001,Taipei-Taiwan, Bienala internațională de gravură și desen, ediția a III-a, Bangkok-Thailanda și altele. Cătălin Bălescu conduce grupe de pictură în cadrul aceluiași departament al universității. Ca rector, el şi-a propus să definitiveze o serie de obiective cu caracter patrimonial. „La nivelul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti există o seamă de obiective cu caracter patrimonial pe care intenţionez să le definitivăm în acest mandat. Problema este legată, ca de obicei, de finanţarea complementară. Dincolo de asta, sunt chestiuni concrete legate de abilitare, chestiuni legate de structura de resurse umane a universităţii care, în temeiul faptului că posturile au fost blocate de circa 3-4 ani, s-a redus destul de mult. Practic, ajungem ca într-o scurtă perioadă de timp să nu mai îndeplinim criteriile ARACIS”, a spus Bălescu.  

Cătălin Bălescu, rectorul Universităţii Naţionale de Arte

Fost şef al Statului Major al Forţelor Terestre

Pentru alegerile de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” s-au înscris trei candidaţi: Teodor Frunzeti, Tudor Borcea şi Daniel Ghiba. În urma scrutinului a fost ales ca rector Teodor Frunzeti care a mai ocupat şi înainte această funcţie, dar în urma unui ordin din 2009 al Ministrului Apărării Naţionale. Frunzeti, care are 57 de ani, a fost între anii 2006 şi 2009 şef al Statului Major al Forţelor Terestre. El are un doctorat în ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi unul în ştiinţe militare, la Academia de Înalte Studii Militare. „În perioada imediat următoare, principala direcţie de acţiune a mea, ca rector, şi a echipei manageriale care mă va susţine, va fi crearea condiţiilor optime care să permită funcţionalitatea corectă şi eficientă a universităţii în noul cadru organizaţional”, a declarat Frunzeti. „Pe întreaga perioadă a mandatului meu îmi voi concentra eforturile pentru creşterea vizibilităţii universităţii în mediul academic naţional şi internaţional, accentuarea caracterului aplicativ al rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, creşterea calităţii corpului profesoral şi racordarea programelor de studii la cerinţele reale ale pieţei muncii”, a mai spus noul rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”.

Teodor Frunzeti, noul rector al Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I"

Cine sunt ceilalţi rectori

La Academia Tehnică Militară a fost ales Cristian Barbu.La Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a fost ales pentru un al doilea mandat Dan Dediu-Sandu. De asemenea, la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti a fost reales Johan Neuner. Şi la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică Şi Sport este un rector la al doilea mandat şi anume Viorel Cojocaru. La Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” alegerile sunt încă în curs. Citeşte mai multe mâine pe bucuresti.adevarul.ro despre biografiile noilor rectori.