Sute de oameni ameninţă cu blocarea şantierului podului peste Dunăre de la Brăila. Suma colosală neplătită de statul român pentru terenurile expropriate

Autorităţile au confirmat, interpelate fiind de un parlamentar de Brăila, că nu au virat banii oamenilor expropriaţi de terenuri pentru construirea podului peste Dunăre, deşi a trecut aproape un an de la începerea procedurii. Unii dintre cei 400 de proprietari au spus că iau în considerare să dea în judecată statul, nu înainte de a protesta public, inclusiv prin blocarea accesului utilajelor pe terenurilor lor.

Deşi lucrările de la podul peste Dunăre de la Brăila avansează destul de bine, procedurile tehnice şi juridice adiacente sunt într-un stadiu dezastruos. Potrivit celor de la Asociaţia pentru Infrastructură, Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a reuşit să desemneze o firmă care să asigure supravegherea lucrărilor, iar acest lucru s-ar putea să producă daune pe termen lung.

În acelaşi timp, CNAIR recunoaşte că nu a reuşit să mute reţelele de utilităţi din zona proiectului (mai ales din zona conexiunilor rutiere), deoarece licitaţiile au fost blocate de contestaţii.

Însă, dincolo de problemele de natură tehnică, există o problemă majoră, de ordin juridic, care demonstrează incapacitatea statului român, în speţă a Ministerului Transporturilor, de a respecta legislaţia legată de dreptul de proprietate.

Practic, nici la această oră cei 400 de proprietari (de pe raza judeţelor Brăila şi Tulcea), ale căror terenuri au fost expropriate, nu şi-au primit banii promişi, deşi de la aprobarea bugetului şi a documentelor aferente a trecut un an.

„Este sfidător! În total sunt doar 10 milioane de lei pentru toate proprietăţile, un mizilic faţă de sumele cheltuite zilnic de aparatul de stat. Faptul că nu am primit banii promişi în termenul stabilit (N.R.: conform protocolului încheiat sumele trebuia virate cel mai târziu la începutul lunii mai) ne determină să apreciem că exproprierea este nulă de drept”, ne-a spus unul dintre cei 400 de proprietari.

De altfel, unii dintre proprietari au de gând ca la sfârşitul lunii august să treacă la forme radicale de protest. Se vorbeşte atât de deschiderea unei acţiuni în Justiţie pentru anularea HG de expropriere, fie de un protest public în faţa Prefecturii Brăila, ba chiar şi despre blocarea unor drumuri şi, implicit, a accesului utilajelor pe şantierul podului.

În sprijinul proprietarilor lăsaţi şi fără terenuri, dar şi fără bani, a sărit şi deputatul de Brăila Vasile Varga, care l-a interpelat pe Alexandru Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.

„Mai mulţi proprietari mi-au semnalat, în timpul audienţelor de la cabinetul parlamentar, că întârzie plata sumelor aferente procedurilor de expropriere. De aceea, m-am adresat ministrului Răzvan Cuc, să văd cum stau lucrurile de fapt. Nimeni nu poate spune când îşi vor primi oamenii banii, dacă sumele aferente sunt prinse în bugetul pe acest an şi dacă proprietarii au fost anunţaţi despre această întârziere. Este o sfidare la adresa oamenilor, care au rămas fără bunurile lor, iar acum sunt pasaţi de la unii la alţii şi amânaţi cu despăgubirile”, a declarat Varga.

Parlamentarul a atras atenţia că deşi procedurile au demarat de peste un an (din iunie 2018), situaţia plăţii pentru exproprieri rămâne şi acum incertă. Directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a numit o comisie de verificare a dreptului de proprietate şi de analiză a cererilor depuse de titularii în drept, pentru despăgubiri însă, potrivit deputatului, comisia nu este  funcţională nici acum.

„Comisia nu poate funcţiona fără documentaţia cadastrală. Care documentaţie nu se ştie când va fi gata, cât timp discutăm despre o contestaţie, transformată într-un proces aflat pe rol, încă nefinalizat. Toată această situaţie arată cât de haotic merg toate lucrurile, cât de impredictibil este totul. Cum s-au putut da ordinele de expropriere, dacă se ştia că nu se poate întocmi documentaţia cadastrală şi comisia nu este funcţională? Este o situaţie incredibilă, una dintre multele care arată modul sfidător în care sunt trataţi cetăţenii şi încă un motiv pentru care ministrul Cuc ar trebui să plece”, a mai spus deputatul brăilean.

În total, sunt vizate de expropriere 400 de proprietăţi, însumând peste 642.000 de metri pătraţi, valoarea despăgubirilor ridicându-se, conform raportului întocmit de Compania de Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în ianuarie 2019, la peste 10,3 milioane de lei. Practic, metrul pătrat de teren a fost evaluat, în medie la circa 5,2 euro.

O analiză detaliată a despăgubirilor arată că pentru arabilul extravilan suma plătită este una destul de mică: circa 0,2-0,3 euro pe metrul pătrat, adică aproximativ 2.000-3.000 de euro pe hectar.

În schimb, pentru zona de intravilan s-a ajuns şi la 20 de euro pe metrul pătrat de arabil, în vreme ce pentru clădiri (majoritatea celor ce vor fi demolate sunt grajduri şi hale vechi, în stare destul de proastă, dar există şi câteva locuinţe) suma ajunge în unele cazuri şi la 200 de euro pe metrul pătrat.