Ţinutul magic al iazurilor, al ieromonahilor şi al geniilor. Potenţialul uriaş al judeţului care i-a dat României pe Eminescu, Luchian, Enescu şi pe Iorga
0
Judeţul Botoşani este unul dintre puţinele ţinuturi din ţară care se pot lăuda cu o moştenire atât de bogată a trecutului, cu bogăţii ale solului şi ale subsolului atât de importante, dar şi cu o pleiadă de genii naţionale şi internaţionale. Chiar şi astăzi, când potenialul uriaş al Botoşaniului zace nefolosit, judeţul se face remarcat prin oamenii care îl locuiesc.
Judeţul Botoşani, este situat la graniţa nordică a României fiind despărţit de Republica Moldova şi Ucraina de uriaşul râu Prut.
Deşi în ultimii 25 de ani, Botoşaniul este considerat un pol al sărăciei, cu mulţi şomeri, sate îmbătrânite, agricultură de subzistenţă şi o hoardă de asistaţi social, puţine zone ale ţării se pot lăuda cu un potenţial mai mare decât al ţinutului unde s-a născut poetul naţional Mihai Eminescu.
Judeţ cu o istorie de peste 400.000 de ani
Istoria Botoşaniului ca unitatea administrativ teritorială este recentă. Propriu-zis judeţul a fost întemeiat în plină ”Epocă de Aur” în anul 1968 prin legea numărul 2.
Ţinutul cuprins între graniţele judeţului trasat de comunişti pe harta României, are o vechime colosală. Format undeva acum 2 milioane de ani, prin retragerea apelor, podişurile Botoşaniului, au început să fie locuite, coborând către malul Prutului încă de acum 400.000 de ani.
Cel puţin asta o arată uneltele descoperite în localitatea Mitoc, pe Malul Galben, datate de arheologi în paleoliticul inferior( 700.000 îHR-120.000 ÎHR). Totodată în judeţul Botoşani au fost semnalate singurele tabere de vânători de mamuţi din Balcani.
Brand arheologic mondial
Istoria de altfel furnizează una dintre resursele încă neexploatate ale Botoşaniului: turismul. Din acest punct de vedere judeţul are toate premisele pentru a deveni un loc de pelerinaj pentru arheologii din toată lumea şi pasionaţii de istorie. Botoşaniul se poate lăuda cu un brand important, cultura Cucuteni.
Deşi poartă numele unei aşezări din judeţul Iaşi, cele mai importante descoperiri au fost făcute în judeţul Botoaşani. Uriaşele aşezări ale cucutenienilor, oamenii fără morţi şi morminte se află îngropate peste tot în judeţul Botoşani. Explorate temporar de arheologi, în limita bugetului disponibil, aşezările, oamenilor de acum 6000 de ani, care făureau o ceramică unicat în lume, au scos la iveală adevărate capodopere eneolitice. Exponatele culturii Cucuteni au făcut senzaţie peste tot în lume.
Piese de la Botoşani, ale culturii Cucuteni
”Au fost numeroase expoziţii şi la Vatican şi la New York, în Polonia, Anglia sau Turcia. Am fost duse şi în China piesele culturii Cucuteni. Cel puţin statueta Venus din Drăguşeni, un idol din lut a făcut senzaţie. Mii de oameni au venit să vadă creaţia oamenilor culturii Cucuteni. Au rămas uluiţi”, spune Aurel Melniciuc, arheolog şi director al Muzeului Judeţean Botoşani. Totodată Botoşaniul se poate lăuda cu unul dintre puţinele tezaure dacice, descoperite pe teritoriul României. Este vorba de trei piese din aur masiv, dintre care se distinge o piesă de harnaşament cu valoare simbolică. Reprezintă cele trei dimensiuni, apa, aerul şi pământul.
Piesele au fost descoperite în cele mai mari cetăţi ale traco-geţilor din Moldova, de la Stânceşti, la 7 kilometri de municipiul Botoşani. ” Este o adevărată comoară arheologică, acest complex de două cetăţi de la Stânceşti. Acolo au fost descoperite arme, un tezaur şi numeroase locuinţe. Au fost cetăţi de apărare ale traco-geţilor împotriva sciţilor,bastarnilor şi ale altor invadatori din stepele nord-pontice”, spune arheologul botoşănean Daniel Ciucălău. Dealtfel acest complex de cetăţi este unic în zona Balcanică. Din păcate după 1990, nu au mai avut loc săpături arheologice, fiind descoperită doar 10% din suprafaţa celor două cetăţi.
În mod paradoxal, pământul pe care se află valurile de pământ şi incintele a fost retrocedat sătenilor, care cultivă pe moştenirea dacilor, unicat în Europa, porumb. Arheologul Aurel Melniciuc spune că vrea să acceseze un proiect prin care să salveze cetăţile, prin cumpărarea terenului şi continuarea săpăturilor. Totodată în judeţul Botoşani, la muzeul din Săveni, se află şi cei mai mari fildeşi de mamut din sud-estul Europei, descoperiţi la Ripiceni. Fildeşii, spune muzeograful Emil Caranica de la Săveni i-au impresionat până şi pe vizitatorii din Statele Unite.
Bogăţii uriaşe ale solului şi subsolului
Judeţul Botoşani a fost denumit în secolul al XIX lea şi mai apoi până în epoca comunistă, ”Bărăganul Moldovei„. Pământurile sale deosebit de bogate au dat recolte importante, care au hrănit populaţia Franţei şi Germaniei în preajma Primului Război Mondial.
”Renumit la Botoşani era grâul roşu de Mileanca. Era un bob de grâu unic în Europa. Avea o cantitate uriaşă de gluten de cea mai bună calitate. Există şi astăzi premise pentru cultivarea lui. Solurile Botoşaniului sunt dintre cele mai fertile. Nu înţeleg de ce a dispărut acest tip de grâu”, spune prefectul Costică Macaleţi. Totodată din pământul Botoşaniului, la Hlipiceni iese aşa cum îi zic localnici ”focul viu”.
Focul Viu de la Hlipiceni
Mai precis este vorba de o apă sulfuroasă, ideală în tratamentele baleoclimaterice. În contact cu aerul, apa arde. ”Am trimis probe la Bucureşti la Institutul de Balneoclimatereologie. Rezultatele au fost uluitoare. Se pare că aici la Hlipiceni, avem una dintre cele mai bune izvoare balneoclimaterice. Nu avem bani din păcate să amenajăm ceva. Sperăm la un partneriat public-privat.”, pune Marian Luchian, primarul din Hlipiceni. Tot în zona de nord a Botoşaniului se află neexploatate, cel mai pur nisip cuarţos din Europa.
A fost descoperit la Miorcani şi Hudeşti de geologii comunişti. Aceştia au precizat localnicilor că este mai pur decât cel nisipul curaţos de Boemia şi automat ar rezulta cel mai fin cristal din Europa. După o exploatare efemeră de doar câţiva ani, după 1990, carierele au fost abandonate, iar cel mai fin nisip curaţos al Europei, zace neexploatat la Miorcani.
Al doilea luciu de apă din ţară
În judeţul Botoşani se află peste 150 de iazuri, fiind al doilea luciu ca întindere din ţară după Tulcea. Printre acestea se remarcă iazul Dracşani, din comuna Suliţa. Iazul este uriaş, având o suprafaţă de 600 de hectare de luciu de apă. Istoria iazului se pierde în negura timpului, localnicii spunând că a fost făcut de Ştefan cel Mare, existând numeroase legende în acest sens.
Ţinutul ieromonahilor
Botoşaniul ar putea fi şi un loc de pelerinaj pentru credincioşii din întreaga ţară. Din păcate nu există o strategie pentru dezvoltarea turismului ecumenic. Potenţialul este uriaş. Mănăstirea Coşula, care este renovată în prezent de Consiliul Judeţean, a fost cea mai mare mănăstire de călugări din Evul Mediu balcanic. Ridicată în secolul al XVI lea, de un sfetnic al lui Petru Rareş, Mănăstirea Coşula, este unul dintre cele mai importante monumente ecleziastice medievale din Moldova.
Mănăstirea Vorona FOTO Bogdan Apostoaia
Aici erau reuniţi copiştii medievali, călugări armeni,greci,ruşi şi bulgari. În scriptoriul mănăstirii Coşula a fost tradusă pentru prima dată în limmba română, lucraria ”Istorii” a marelui istoric grec Herodot. Aici a fost dealtfel descoperită şi de botoşăneanul Nicolae Iorga. Pe lângă Mănăstirea Coşula, în municipiul Botoşani se află superba mănăstire ştefaniană Popăuţi. Aici a fost amplasată şi curtea domnească a voievodului, care venea mereu la hramul mănăstirii.
Biserica Mănăstirii Coşula
Ar mai putea fi pomenită şi mănăstirea Vorona, veche de 200 de ani, Sihăstria Voronei construită acum 500 de ani, Mănăstirea Agafton, Schiturile Gorovei şi Zosin. La Botoşani s-au născut şi au copilărit şi au început nevoinţa monastică, Părintele Ilie Cleopa, Sfântul Ioan Iacob Hozevitul,Paisie Olaru şi Teoctistul Arăpaşu.
Frumosul târg al Doamnei, oraşul cu aerul cel mai curat din ţară
Municipiul Botoşani,reşedinţa judeţului, este piesa de rezistenţă a potenţialului turistic al judeţului Botoşani. Ridicat de români şi armeni undeva în secolul al XIII lea, Botoşaniul a devenit un puternic centru comercial, după cum o dovedesc şi cuptoarele medievale descoperite şi conservate în centrul municipiului, datând din epoca lui Alexandru cel Bun(1400-1432). Situat la întretăierea drumurilor comerciale, şi mai ales pe ruta ce ducea de la Marea Neagră la Marea Baltică, târgul Botoşani a devenit în scurt timp, un loc plin de meşteşugari şi negustori bogaţi.
Mai mult decât atât încă din perioada lui Ştefan cel Mare, devine un apanaj al coroanei Moldovei. Tot Ştefan cel Mare îl oferă ca dar de nuntă soţiei sale Maria Voichiţa. Din acel moment , Botoşaniul cu superba curte domnească de la Popăuţi, devine „târgul doamnei”, domeniul exclusiv al soţiilor de voievod. Cea care îi dă srălucirea este însă Elena Rareş soţia lui Petru Rareş, care în secolul al XVI lea ridică două biserici superbe în Botoşani, Sfântul Gheorghe şi Uspenia.
Vechiul targ al Botoşaniului
Dezvoltarea economică a Botoşaniului continuă, devenind în secolul XIX al doilea oraş ca dezvoltare al Moldovei. Bogaţii negustori evrei care s-au stabilit aici însă din secolul al XVII lea, au ridicat economic urbea. Din perioada secolului al XIX lea şi începutul secolului XX a rămas motenire până astăzi superbul ansamblu urbanistic al oraşului, printre puţinele coservate din ţară. Totodată teatrul construit în 1914, Primăria din secolul al XIX lea şi Prefectura de la la început de secol XX alături de Parcul ”Mihai Eminescu” reprezintă bijuteriile arhitectonice ale oraşului.
Centrul Vechi al Botoşaniului reabilitat
Dealtfel Botoşaniul este împânzit de clădiri de patrimoniu, foste reşedinţe boiereşti. În prezent municipiul botoşani se poate lăuda cu implementarea unui proiect uriaş din fonduri europene, urmând pe versantul Cornişa din afara oraşului să fie realizată cea mai mare bază de agrement din Moldova. Municipiul Botoşani a primit şi titlul de ”cel mai verde” oraş din ţară, având cele mai multe parcuri şi grădini publice. Oraşul este renumit pentru aerul curat.
Ţinutul geniilor
Nu în ultimul rând Botoşaniul este o adevărată ”Mecca culturală„. În municipiul Botoşani se decernează premiul naţional de poezie ”Mihai Eminescu”, iar Ipoteştiul locul copilăriei, poetului Mihai Eminescu, este loc de pelerinaj pentru toi eminescologii sau pasionaţii de literatură.
Judeţul Botoşani este locul de naştere a numeroase genii. George Enescu, s-a născut şi a copilărit la Botoşani, în localităţile Liveni, unde este şi casa memorială, Mihăileni venind şi la Botoşani pentru concerte. Pictorul Ştefan Luchia a văzut lumina zilei şi a copilărit în localitatea botoşăneană Ştefăneşti. Istoricul Nicolae Iorga s-a născut şi a trăit o bună parte a vieţii la Botoşani, fiind conservată şi casa în care a locuit şi s-a născut.
Pe lângă aceşti la Botoşani au văzut lumina zilei, biologul Grigore Antipa,matematicianul Octav Onicescu, inginerul Elie Radu şi a copilărit Ion Pillat.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Unicitatea şi „Legendele Bacăului“. Ce are numai Bacăul şi nu au celelalte judeţe
Se încarcă comentariile...
