Botoşani: Portret/ Adrian Cujbă, trompetistul care promovează tradiţiile

Membru de bază în Ochestra „Mugurelul“, tânărul este nelipsit de la marile festivaluri de muzică populară.

Are 16 ani şi locuieşte în satul Hilişeu Horia împreună cu părinţii şi bunicii. Tatăl său este îndrăgostit de acordeon, iar bunicul de cum sună arcuşul pe vioară, aşa că Adrian a fost îndrumat, de asemenea, spre un intrument muzical.

„Totul a început când eram în clasa a IV-a. Părinţii m-au dus la domnul profesor Marcel Dupu pentru a învăţa să cânt. Mama l-a ales. Aşa am început studiul la pian“, a povestit dorohoianul. Însă cum acest instrument nu îi îndemplinea dorinţele muzicale, după un an de zile de cursuri, Adrian a renunţat.

„După ce am renunţat la pian, m-a sunat domnul profesor şi mi-a propus să încerc să studiez trompeta. M-a încantat ideea şi am acceptat cu bucurie“, îşi aminteşte artistul. După un an de repetiţii zilnice, adolescentul a ajuns în Orchestra „Mugurelul“ din Dorohoi, fiind un artist de bază al formaţiei. De cum a intrat în orchestră, Adrian a fost nelipsit de le festivalurile de muzică populară.

Colecţionarul de premii

„Am început să particip la numeroase concursuri şi pot spune că am făcut o impresie bună. Nu regret şi nu am să regret niciodată această alegere“, a mai spus băiatul.

Printre premiile obţinute se numără locul I la Festivalul Naţional de Muzică Populară „Mugurelul“, dar şi trofeul festivalului, obţinut împreună cu orchestra. În 2008 şi 2009 a câştigat premiul I la un alt concurs de interpretare artistică şi acelaşi loc l-a obţinut şi la Festivalul „Moştenite din bătrâni“, de la Vorona. Acasă are o colecţie întreagă de diplome de excelenţă.

Folclorul va ocupa mereu un loc important în viitorul tânărului, care poartă cu mândrie costumul popular şi îşi doreşte să ducă mai departe tradiţiile româneşti.

Întrebări şi răspunsuri
Care sunt artiştii tăi preferaţi?
Artiştii mei preferaţi sunt Nicolae Botgros, Simion Târşu şi Oleg Antoci deoarece aceşti maeştri duc muzica la un nivel de neegalat.
Cum eşti primit de public?
Foarte bine. Pentru mine, publicul este ca o a doua familie, în faţa căreia cânt cu plăcere şi fără emoţii. Mă răsplăteşte mereu cu aplauze, iar ele mă fac să fiu mulţumit de prestaţia mea pe scenă.
Unde te vezi în viitor, pe plan muzical?
Visul meu este să ajung un trompetist respectat la nivel naţional şi, de ce nu, internaţional.