Bistriţa: „Regele” bârgăuanilor

Molidul-candelabru de pe Valea Bârgăului care a lăsat în urmă un festival internaţional de folclor a fost pus la pământ de o furtună, acum 34 de ani, în februarie 1977. Pentru localnici, arborele este un simbol, îi spun „Regele brazilor" şi îl asemuiesc cu gorunul lui Horea.

Săptămâna aceasta se împlinesc 34 de ani de când molidul-candelabru de pe Bârgău, o specie foarte rară de molid, a fost doborât de o furtună, cu câteva zile înainte de cutremurul din 4 martie 1977. Localnicii de pe Valea Bârgăului povestesc că acest arbore era un uriaş vegetal, de circa 20 de metri înălţime şi peste 50 cm grosime. Ei mai zic că molidul ar fi împlinit aproape 170 de ani dacă furtuna nu l-ar fi doborât. „

Molidul-candelabru a crescut la peste 1000 de metri, într-o poiană a lui Constantin Vrăsmaş, un văr de-al bunicului meu. Bătrânii locului spun că molidul era deja falnic când ei erau mici şi că anul acesta ar fi făcut 168 de ani. Oamenii locului cred că acest molid ar fi existat înainte de Revoluţia de la 1848", explică Nicolae Vrăsmaş, un scriitor de pe Valea Bârgăului.

Molidul se afla la kilometrul 101 al Drumului Naţional DN 17, aproape de Drumul cel vechi sau Drumul Romanilor. Acum, în locul lui e o bornă din beton, turnată de muncitorii care au lucrat la DN 17. „În jurul bornei a fost plantată o pădurice de lariţă", adaugă Vrăjmaş.

Asemuit cu gorunul lui Horea

Dacă oamenii de ştiinţă îi spun molid-candelabru, bârgăuanii îi zic „Regele brazilor" pentru că este mai înalt decât restul copacilor din zonă, impozant şi plin de amintiri. Localnicii îl asemuiesc cu gorunul lui Horea, atât ca aspect, cât şi ca simbol. „Când mă documentam ca să scriu o carte  despre acest molid, un localnic, Ioan Cernucan, mi-a spus că, noi, bârgăuanii nu am avut un erou care să ne fascineze copilăria, un bărbat asemeni lui Horia căruia să-i spunem crai. Noi am ales ca simbol al frumuseţii şi dreptăţii un molid pe care l-am numit regele brazilor", afirmă Vrăjmaş.

Cântece populare în jurul molidului

Ca să nu-l uite, bârgăuanii au organizat un concurs judeţean de folclor lângă molid. Manifestarea a devenit în 2001 una internaţională pentru copii. Prima ediţie a manifestării a avut loc în 1968 chiar lângă molidul-candelabru. A fost ideea marelui baron Alexandru Misiuga, care era atunci director al Casei Creaţiei Populare din Bistriţa-Năsăud. Din juriu a făcut parte şi marele compozitor român, originar din judeţ, Tudor Jarda. „După ce molidul a fost doborât nu s-a mai ţinut concursul. În 2001, acelaşi Misiuga l-a reînviat", susţine Nicolae Vrăjmaş.

Din 2001 încoace, sute de copii din Marea Britanie, Franţa, Italia, Cipru, Israel, dar şi India au cântat pe scena acestui festival. Printre distincţiile date, ei au primit şi câte un brăduţ, un dar simbolic care să-le aducă aminte micilor cântăreţi că, odată, pe un vârf de munte, a trăit un „rege".

Opinia biologilor

Biologii spun că molidul-candelabru ar trebui să devină monument al naturii. „Forma de candelabru a molidului este mai des întâlnită în natură. Ştiu zone în Munţii Rodnei unde astfel de exemplare pot fi observate. Însă unicitatea acestor molizi este dată de vârsta lor. Ei trăiesc pe puţin 300 de ani, la 1200-1600 m altitudine. Molidul-candelabru e o varietate mai rară şi iese în evidenţă prin coronamentul masiv", susţine biologul Parcului Naţional Munţii Rodnei, Claudiu Iuşan.