Micul la grătar, simbol naţional

An de an, românii sărbătoresc Ziua Muncii la iarbă verde, în fumul grătarelor. Şi de fiecare dată „vedetele“ petrecerii sunt mititeii.

Majoritatea românilor şi-a făcut, în ultimii ani, un obicei din a petrece weekendurile însorite la iarbă verde sau la mare. Iar grătarul cu mititei de Ziua Muncii a devenit deja o tradiţie. De altfel, marile lanţuri de magazine raportează că în preajma zilei de 1 Mai vânzările de mici, grătare şi de accesorii cresc cu aproximativ 15-20% comparativ cu zilele de dinaintea acestei perioade.

Un studiu recent realizat de Daedalus Millward Brown a ajuns la concluzia că aproxiamtiv 45% din românii din mediul urban au mers la picnic de cel puţin 10 ori în ultimul an. Cu toate că legea privind desfăşurarea activităţilor de picnic a intrat în vigoare în 30 martie şi prevede amenzi severe, românii nu renunţă la activitatea lor preferată: grătarul la iarbă verde.

Studiul mai arată că cei mai mulţi dintre românii de la oraş înţeleg prin picnic activitatea de a face grătar, de a asculta muzică şi de a juca diverse jocuri, foarte puţini respondenţi afirmând că au mers la picnic pentru pescuit sau pentru a citi. „Merg destul de des la picnic, alături de prieteni, iar de 1 Mai nu lipsim niciodată. Cum vine vremea frumoasă, ieşim la pădure sau în spatele blocului şi încingem grătarul cu mititei. Nu avem nevoie de locuri special amenajate, dăm drumul la muzică, să fie sărbătoare", spune Vali, un tânăr un vârstă de 24 de ani din Capitală.

Plăcerea unora, nemulţumirea altora

Potrivit celor de la Daedalus Millward Brown, nu toate persoanele sunt însă de aceeaşi părere cu acest tânăr. Persoanele de peste 45 de ani sunt nemulţumite de gălăgia creată de cei care ies la picnic, iar femeile sunt deranajate de aglomeraţie. Mai mult, cu toate că majoritatea celor intervievaţi au afirmat că picnicul înseamnă, în primul rând să faci grătar, peste 34% din români se declară deranjaţi de fumul creat de grătare. În această categorie se încadrează şi Maria, o bucureşteancă în vârstă de 43 de ani, care este de părere că Legea picnicului, de care au auzit aproape 40% din români, este foarte bună. Ea a spus că datorită acestei legi se va păstra mai bine curăţenia şi se va reduce poluarea. „Sper că nu se vor mai auzi manele din spatele blocului toată vara. Tinerii ies peste tot şi fac grătare şi mereu dau drumul la muzică. Acum, datorită acestei legi, poliţiştii îi pot amenda, iar noi vom scăpa de stres", spune femeia.

Fără teamă de amenzi

Pasiunea românilor de a socializa la un mic şi o bere este mare, iar noul act normativ nu îi sperie pe cei tineri. Deşi au fost create locuri special amenajate pentru picnic, românii preferă în continuare să facă grătar în orice pădure.

Deoarece ziua de 1 mai este astăzi, într-o marţi, oamenii au început petrecerea încă de sâmbătă, atunci când pădurile din jurul Bucureştiului erau pline de grătare. Spre exemplu, în weekend, în pădurea de la Băneasa erau destule persoane care aveau grătarele încinse, chiar dacă la intrare era şi o maşină de poliţie. „Indiferent de lege, vom face grătare. Aşa ne-am obişnuit, nu ne pot amenda pentru că vrem să mâncăm în aer liber, la iarbă verde", au spus mai mulţi tineri.

Ce spune legea

Legea privind desfăşurarea activităţilor de picnic prevede amenzi de la 1.000 până la 5.000 de lei pentru cei care aprind focul în alte locuri decât în cele special amenajate. Totodată, actul normativ stipulează sancţiuni cuprinse între 200 şi 5.000 de lei pentru cei care nu păstrează curăţenia în aceste spaţii, care îşi parchează maşinile în spaţiul verde şi care nu păstrează liniştea.

„Comuniştii ofereau mâncare şi băutură gratis"

Sărbătorirea zilei de 1 Mai a început pe vremea comuniştilor, care au preluat, astfel, Ziua Internaţională a Muncii, decretată în 1889 de Congresul Internaţionalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, SUA.

Click pe imagine pentru a putea vedea mai multe tipuri de grătar

Potrivit sociologului

Alfred Bulai, „modelul grătarului la iarbă verde nu este unul recent, ci s-a impus de-a lungul timpului".  „Grătarul este o modă culturală şi nu doar românii sunt cei care ies la mici şi bere. Străinii fac la fel, doar că diferă preparatele. Spre exemplu, în Germania se mănâncă foarte mulţi cârnaţi, dar tot berea este principala băutură, pentru că ei au inventat-o. Micii sunt preferaţi de balcanici", adaugă sociologul.

Reminiscenţe rurale

Alfred Bulai spune că visul românesc de a petrece cât mai mult timp în aer liber are legătură strânsă cu sorgintea acestui popor. El afirmă că românii au origini rurale şi de aceea vor case la curte, grătare şi tot mai mult timp de petrecut la iarbă verde. „Românii vor casă la curte, foişor, grătar, pentru a avea confort, pentru a avea spaţiu. Mereu au dorit asta, mai ales din cauza blocurilor de pe vremea comuniştilor, în care nu aveai parte de toate facilităţile", a conchis Alfred Bulai.

Reţeta pentru un picnic perfect

Bucătarii profesionişti sunt de părere că savoarea cărnii la grătar este dată de tehnică şi de fler, iar micii sunt cei mai populari printre români deoarece sunt gustoşi şi se prepară cel mai repede. Bucătarul Horia Vîrlan, devenit celebru datorită emisiunilor „Cireaşa de pe tort" şi „Uite cine găteşte!", de la Prima TV, oferă şi reţeta perfectă pentru grătar.

„Cele mai indicate cărnuri pentru grătar sunt antri­cotul de vită cu floare, ceafa de porc sau cotletul cu os, pulpele de pui dezosate, burta de crap sau pana de somn. Micii şi berea au rămas, însă, la loc de cinste pe mesele românilor", spune bucătarul.

Horia Vîrlan spune că bucăţile de carne trebuie tăiate atent, iar din bagaj nu trebuie să lipsească bidonul cu apă pentru spălat şi stins focul. În privinţa lemnului pentru grătar, specialiştii afirmă că şi acesta joacă un rol esenţial în prepararea micului perfect. Lemnul de fag este foarte apreciat pentru pregătirea grătarului, pentru că nu este umed şi nu scoate fum ca alte esenţe, precum cea de brad. Focul trebuie întreţinut continuu, iar un mic savuros se obţine dacă este întors de trei ori. „Pentru o ieşire reuşită este nevoie, în primul rând, de un grătar curat, apoi de o furcă, o pereche de cleşti de grătar şi de o lopăţică pentru jar", încheie Horia Vîrlan.