Agenţiile americane vor fi obligate să şteargă informaţiile obţinute din e-mailuri şi telefoane mobile după cinci ani

Reforma promisă de preşedintele Barack Obama după izbucnirea scandalului Snowden s-a dovedit mult mai modestă decât a anunţat administraţia americană. Schimbările se aplică numai în cazul cetăţenilor străini, iar noul cadru de reglementare include şase categorii laxe de excepţii.

Planul de reformă promis de preşedintele Barack Obama atunci când Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) din SUA a devenit centrul celui mai acut scandal de spionaj internaţional după încheierea Războiului Rece nu a livrat schimbările aşteptate. 

Prezentate marţi, noile reguli ating doar aspecte secundare în operaţiunile agenţiilor americane de informaţii, principala schimbare fiind că, de acum, serviciile vor fi nevoite să şteargă după cinci ani de stocare datele obţinute din e-mailuri şi telefoane mobile ale cetăţenilor străini. Regula se aplică însă numai informaţiilor care nu sunt relevante pentru securitatea naţională. 

Noul cadru de reglementare aduce şi şase categorii laxe de excepţie pentru stocarea datelor, astfel că orice informaţie care are legătură cu contraspionajul, combaterea terorismului, combaterea proliferării armelor, securitatea cibernetică, ameninţări la adresa forţelor armate sau personalului americane sau ale aliaţilor SUA şi infracţiuni transfrontaliere poate fi stocată de servicii pe perioadă nedeterminată, fără mandat special de la o instanţă. 

Noile reglementări nu ating deloc chestiunea interceptării cetăţenilor americani, ci numai a străinilor. 

O îmbunătăţire reprezintă însă ridicarea interdicţiilor aplicate companiilor telecom şi a celor conexe, care sunt obligate să predea informaţii precum istoricul apelurilor şi detalii despre convoribiri atunci când FBI, CIA sau NSA le solicită pentru o anchetă de securitate naţională. 

Până acum, companiile care au furnizat astfel de informaţii serviciilor americane au primit „scrisori de securitate” de la FBI, prin care li se interzicea să discute cu oricine despre solicitările primite de la agenţii. Acum, companiile pot divulga solicitările la trei ani după primirea lor, exceptând cazul în care un oficial FBI de ranj mijlociu ridică o obiecţie invocând motive ce ţin de securitatea naţională. 

Edward Snowden, fostul angajat CIA care a iscat un scandal internaţional privind operaţiunile de strângere de informaţii ale Statelor Unite, se află de un an în Rusia, unde a primit azil. 

Snowden a ajuns în Moscova pe 23 iunie 2013 de la Hong Kong, unde se afla atunci când au fost publicate informaţiile furnizate de el despre practicile controversate de colectare de informaţii ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) a Statelor Unite ale Americii. 

Dezvăluirile făcute Snowden, au arătat cum Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite folosea de cel puţin şapte ani practici precum monitorizarea apelurilor telefonice şi a conturilor de e-mail a milioane de cetăţeni americani. 

În baza unui ordin judecătoresc emis de un tribunal secret al Statelor Unite, Agenţia pentru Securitate Naţională colectează înregistrări telefonice a milioane de americani. 

Motivarea instanţei se bazează pe faimoasa lege Patriot Act, care permite practic autorităţilor să întreprindă astfel de acţiuni dacă există suspiciuni că securitatea naţională este în pericol. Prevederile au fost concepute pentru a dejuca atentate teroriste şi tentative de spionaj, iar folosirea acestei legi pentru monitorizarea apelurilor telefonice a milioane de cetăţeni americani este numită acum un abuz fără precedent. 

Germania ar fi fost una dintre principalele ţinte ale acestor operaţiuni, potrivit publicaţiei „Der Spiegel”, care a făcut aceste dezvăluiri în colaborare cu ziarul britanic „The Guardian”, care a publicat primul informaţiile de la Edward Snowden privind programul de spionaj al NSA asupra populaţiei americane. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/scandalul-interna-ional-de-spionaj" target="_blank">View the story "Scandalul internaţional de spionaj" on Storify</a>]