Sondaj: Ce cred rusofonii din republicile separatiste exsovietice despre anexarea la Rusia

După semnarea actelor privind anexarea peninsulei ucrainene Crimeea la teritoriul Federaţiei Ruse, comunitatea internaţională se întreabă care este următorul obiectiv pe lista lui Vladimir Putin, iar speculaţiile se referă în mod special la republicile separatiste exsovietice. Un sondaj întreprins de o echipă de specialişti scoate la lumină părerea cetăţenilor din trei state exsovietice de facto cu privire la patria-mamă Rusia.

Kremlinul recunoaşte independenţa a două dintre cele trei regiuni separatiste, în urma războiului ruso-georgian din august 2008: Abhazia şi Osetia de Sud. Cea de-a treia, Republica Moldovenească Nistreană, cunoscută drept Transnistria, este în continuare nerecucunoscută drept stat independent de către Rusia, însă oficialii republicii de facto au înaintat Rusiei cerea de a fi anexată federaţiei, transnistrenii fiind impulsionaţi de evenimentele recente din peninsula Crimeea.

Deşi acestea au parte de puţină (sau deloc) recunoaştere internaţională drept state independente, toate trei rămân state de facto, însemnând entităţi politice care au obţinut „suveranitatea internă” asupra unui teritoriu aparţinând unei ţări exsovietice (de exemplu Georgia şi Republica Moldova), dar cărora le lipseşte „suveranitatea externă” într-un cadru internaţional.

Nefiind oficial recunoscute de celelalte ţări, statele de facto sunt totuşi entităţi pe harta politică mondială, iar populaţiile şi politicile lor au nevoie de cercetări speciale, subliniază Gerard Toal, liderul echipei de studiu. Proiectul a început în 2008, în urma precedentului creat de Kosovo – stat nerecunoscut de România - şi a durat mai bine de patru ani, bazându-se pe interviuri cu oficiali şi cetăţeni de rând.

Prin demersul lor amplu, preluat de cotidianul „The Washington Post”, cercetătorii au vrut să afle ce cred şi cum se raportează oamenii din cele trei republici separatiste faţă de „Mama Rusie”.

1. A fost căderea Uniunii Sovietice un eveniment bun sau rău?

Căderea URSS a fost un eveniment paşnic în majoritatea ţărilor exsovietice, însă mai puţin în regiunile separatiste din prezent. Acestea au suferit modificări etnice majore, precum şi o scădere dramatică a numărului populaţiei în urma conflictelor etnico-teritoriale, războaie şi strămutări forţate a nativilor.

Dezmembrarea URSS a fost resimţită mai puternic în actualele regiuni separatiste, ele fiind relativ prospere sub umbrela protectoare a URSS-ului. Cu excepţia etnicilor georgieni din Abhazia, oamenii consideră dizolvarea URSS drept un eveniment istoric regretabil, părere uşor de înţeles dacă amintim că în timpul regimului sovietic se bucurau de securitate economică şi stabilitate politică.

Din 1991 până în prezent, statele exsovietice de facto se confruntă cu mari turbulenţe în mediul politic, izolare economică, sărăcie extinsă şi conflicte sporadice.

2. Aveţi încredere în actuala conducere a Rusiei?

La vremea în care a fost pusă întrebarea Dmitri Medvedev era preşedinte, iar Vladimir Putin era la cel de-al doilea mandat neconsecutiv de premier.

 Studiu a demonstrat o mare încredere în rândul rusofonilor din regiunile separatiste, excepţie făcând din nou etnicii georgieni din Abhazia, majoritatea având mai multă încredere în cuplul Medvedev-Putin decât în proprii conducători politici, a precizat cercetătorul american.

3. Care este preferinţa dvs. pentru viitorul politic al statului din care faceţi parte?

Spre deosebire de celelalte două întrebări, ultima a oferit concluzii mai diversificate.

Integrarea în Federaţia Rusă nu este o părere simpatizată printre georgienii din Abhazia, iar numărul mare de răspunsuri „Nu ştiu/refuz să răspund” sugerează ezitare şi dificultatea de a oferi un răspuns sincer.

Pentru ceilalţi, rămâne în principiu o alegere între varianta independenţei şi cea a integrării în statul rus. Concluzia ultimei întrebări este că oportunitatea anexării la Rusia este dezirabilă pentru majoritatea etnicilor din Transnistria şi Osetia de Sud. Al treilea stat, Abhazia, este însă un caz mai special, subliniază Gerard Toal. Structurile dominate de georgienii din Abhazia ar întâmpina probleme în integrarea în Federaţia Rusă în cazul în care Moscova şi-ar deschide braţele. O astfel de anexare ar fi considerată mai degrabă un act ilegal, acuzând încălcarea dreptului autodeterminării naţiunilor.

Citeşte şi:

Vladimir Putin cheamă în ţară marile afaceri ruseşti

Preşedintele Vladimir Putin a lansat un apel către afaceriştii ruşi, cerându-le să-şi înregistreze companiile în ţară şi să renunţe astfel la opţiunea facilă a paradisurilor fiscale. Îndemnul lui Putin are scopul de a aduce noi venituri la bugetul Rusiei, care este pe cale de a resimţi sancţiunile economice ale Statelor Unite ale Americii şi ale Uniunii Europene, aplicate în contextul crizei ucrainene.

NATO şi UE, preocupate de riscul unei intervenţii ruse în Transnistria

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este "foarte preocupată" de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News.

Titus Corlăţean: „S-a confirmat. Transnistria nu a cerut alipirea la Rusia”

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a vorbit, la emisiunea „După 20 de ani“, difuzată de PROTV, despre relaţia României cu Republica Moldova, despre situaţia din Transnistria, dar şi despre o posibilă candidatură a lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale.

Anexarea Crimeei în cifre: cât costă absorbirea republicii autonome de către Rusia

În ciuda plajelor cu nisip fin şi a peisajelor încântătoare care au transformat Crimeea într-o destinaţie turistică îndrăgită de vechea aristocraţie rusă, peninsula din Marea Neagră este recunoscută şi petru amploarea corupţiei, fenomen cu o vechime importantă în regiune. După anexarea republicii autonome, Kremlinul calculează acum costurile exacte pe care le va suporta pentru a susţine economia haotică a Crimeei.

REPORTAJ EXCLUSIV În prima linie cu trupele speciale loiale Moscovei, la graniţa Crimeei

Armyanks, un orăşel la circa două ore nord de capitala Crimeei, Simferopol. Patrule şi filtre de control împânzesc oraşul aflat la graniţa dintre peninsulă şi Ucraina continentală. În drumul spre această localitate am putut observa mai multe elicoptere militare ce zburau la altitudine foarte joasă, survolând drumurile de legătură între principalele oraşe.

Un răspuns ezitant din partea Occidentului riscă să-l încurajeze pe Putin să atace Ucraina

Criza din Ucraina e pe punctul de a bulversa situaţia internaţională şi pune în evidenţă slăbiciunea politică a Uniunii Europene şi revenirea Statelor Unite pe scena europeană pentru a contrabalansa greuteatea geostrategică a Rusiei în această zonă, sunt de părere analiştii internaţionali.

Kremlinul şi Casa Albă şi-au publicat „listele negre”

Rusia a publicat joi o listă cu oficiali americani vizaţi de sancţiuni, imediat după ce preşedintele american a anunţat noi sancţiuni şi a ameninţat că vizează economia rusă, relatează AFP.