Patriarhia Rusiei suspendă relaţiile cu Patriarhia Constantinopolului după acordarea independenţei Bisericii Ortodoxe din Ucraina

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill şi Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a dispus întreruperea relaţiilor cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, în contextul procedurii privind recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, relatează agenţia Tass.

Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat luni la Minsk ruperea relaţiilor cu Patriarhia de la Constantinopol după decizia acesteia de a recunoaşte o Biserică ortodoxă independentă în Ucraina, informează agenţia TASS.

„Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis luni să rupă complet comuniunea euharistică cu Patriarhia Constantinopolului“, a declarat mitropolitul de Volokalamsk, Ilarion, responsabil pentru Departamentul de relaţii externe al Patriarhiei Moscovei, citat de RIA Novosti.

„Nu vom mai putea oficia slujbe în comun, preoţii noştri nu vor mai participa la liturghii împreună cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol“, a declarat el.

„A fost o decizie forţată, dar Sfântul nostru Sinod nu a putut lua o altă decizie, deoarece întreaga logică a acţiunilor recente ale Patriarhiei Constantinopolului a condus la acest lucru“, a mai spus acesta.

Tensiunile între Patriarhia Moscovei şi Constantinopol au izbucnit în urma deciziei luate de Patriarhia Ecumenică în sensul "continuării procedurii pentru acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei".

 Biserica Ortodoxă din Ucraina este subordonată Patriarhiei Moscovei. Biserica Ortodoxă Rusă a transmis că nu acceptă autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice s-a întrunit în şedinţă de lucru la Constantinopol sub preşedinţia Patriarhului Ecumenic Bartolomeu pentru a discuta mai multe teme de pe ordinea de zi, inclusiv problema bisericească din Ucraina. La finalul sesiunii de lucru, desfăşurată în perioada 9-11 octombrie, Secretariatul General al Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice a anunţat următoarele concluzii, conform comunicatului oficial.

"Sfântul Sinod a discutat în profunzime şi pe larg problema bisericească din Ucraina, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Daniel de Pamfilon şi a Preasfinţitului Părinte Episcopul Ilarion de Edmonton, Exarhii Patriarhali în Ucraina, şi, în urma unor deliberări îndelungate, a hotărât:

1. Reînnoirea deciziei luată deja ca Patriarhia Ecumenică să continue în direcţia acordării autocefaliei Bisericii Ucrainei.

2. Restabilirea, în acest moment, a Stavropighiei Patriarhului Ecumenic la Kiev, ca una dintre numeroasele sale Stavropighii care au existat din secolele trecute în Ucraina.

3. În conformitate cu prerogativele canonice ale Patriarhului Constantinopolului de a primi astfel de petiţii de la ierarhi şi clerici din toate Bisericile autocefale, să accepte solicitările de recurs ale lui Filaret Denisenko, Makarie Maletych şi cei dimpreună cu ei, care s-au aflat în schismă nu din motive dogmatice. Astfel, cei menţionaţi mai sus au fost restabiliţi canonic în rangul lor ierarhic sau preoţesc, iar credincioşii lor au fost reaşezaţi în comuniune cu Biserica.

4. Revocarea validităţii Scrisorii Sinodale din anul 1686, eliberată în circumstanţele acelei perioade, prin care s-a acordat Patriarhului Moscovei, prin iconomie, dreptul să hirotonească pe Mitropolitul Kievului, ales de Adunarea clerului şi a laicilor din eparhia sa, care trebuia să pomenească pe Patriarhul Ecumenic ca Întâiul Ierarh la orice slujbă, proclamând şi afirmând dependenţa sa canonică faţă de Biserica Mamă a Constantinopolului.

5. Să apeleze la toate părţile implicate pentru a se evita însuşirea bisericilor, a mănăstirilor şi a altor proprietăţi, precum şi orice alt act de violenţă şi represalii, astfel încât pacea şi iubirea lui Hristos să prevaleze", se arată în comunicatul Patriarhiei Ecumenice Constantinopol, citat de agenţia de ştiri Basilica.

Atac la „leagănul creştinismului rusesc“

Pentru Moscova, Ucraina face parte din „teritoriul său canonic“.  Cele 12.500 de parohii ucrainene formau până acum o treime din totalitatea posesiunilor bisericii ruse. Pierzând Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă devine astfel doar o biserică normală şi nu mai este rivala celei de la Constantinopol. Este, de asemenea, o mare lovitură pentru patriarhul rus Kirill care va rămâne în istorie ca cel care a pierdut Ucraina. 

Viziunea religioasă a Patriarhului Kirill al Moscovei este, de fapt, aceeaşi cu viziunea geopolitică, naţionalistă şi anti-occidentală a lui Putin. Patriarhia Moscovei este singura instituţie care s-a menţinut în graniţele fostului stat sovietic: are 100 de milioane de adepţi în Rusia, 30 de milioane în Ucraina, 10 milioane în Belarus 10, 4 milioane în statele baltice. Pierderea Ucrainei ar fi lovitură dură în inima religioasă a Rusiei. 

În Ucraina, pe lângă puternicul catolicism şi aripa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) şi Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA). Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 25 de ani, imediat după independenţă, şi condusă din 1995 de patriarhul Filaret .

Aceştia sunt consideraţi schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă şi se consideră urmaşii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova şi Valahia. După căderea comunismului, religia a devenit unul dintre butoaiele cu pulbere din Europa, în mijlocul bătăliei dintre pro-ruşi şi proeuropeni.

Nou motiv de intervenţie militară în Ucraina?

Financial Times scrie că această divizare între Ucraina şi Rusia nu este numai religioasă, ci şi geopolitică si anuleaza încercările Moscovei de a menţine Kievul în orbita sa politică şi de a-şi restabili influenţa în spaţiul post-sovietic. Totodata, este lovit şi conceptul de „lume rusă”, care, conform planului lui Vladimir Putin, ar trebui să includă popoarele frăţeşti ale Ucrainei şi Belarusului, parţial legate prin ortodoxie.

Deşi Patriarhia Moscovei a primit dreptul de a hirotoni mitropolitul de Kiev din 1686, ziarul aminteşte că, încă din anii 1990, după prăbuşirea URSS, Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kiev s-a rupt de Moscova. Iar după 2014, când patriarhul rus a refuzat să condamne razboiul fratricid din estul Ucrainei, rândurile clerului bisericii ruse in Ucraina au inceput sa se rareasca.

Dacă, Bartolomeu va acorda autocefalia în noiembrie, asa cum se aşteaptă, acest lucru va da un nou impuls susţinătorilor independenţei ucrainene. De asemenea, pot creşte şansele de realegere a preşedintelui Petro Poroşenko, care a sprijinit în mod activ libertatea religioasă a Kievului.

În acest caz, preşedintele rus va primi o lovitură puternică. Putin a apelat la ajutorul Bisericii ruse în încercarea de a restabili statutul Rusiei de mare putere. Pe măsură ce mişcările naţionaliste şi populiste au crescut în Europa, el a folosit biserica pentru a crea imaginea unei Rusii-bastion al valorilor tradiţionale.

Dar pierderea patriarhiei ucrainene reduce importanta Rusiei în lumea ortodoxă şi îi oferă mai puţine motive să se pretindă cea de-a treia Roma. De asemenea, ea demonstrează clar la ce pot duce  încercările sale de a-i diviza pe ruşi şi ucraineni. 

FT cerde ca pericolul momentului este exacerbat de faptul că toate acestea au loc în contextul unei scăderi a ratingului lui Putin din cauza reformei nepopulare a pensiilor.

La Kiev şi în Occident se tem că Kremlinul poate folosi forţa militară pentru a apăra biserica rusa in Ucraina. În mod potenţial, astfel de acţiuni pot provoca o nouă vărsare de sânge.

Popularitatea lui Putin a crescut brusc după anexarea Crimeei, reaminteşte ziarul, iar slăbiciunea economiei ruseşti ar putea să-i împingă pe strategii de la Kremlin la o manevră similară.