Cum trăiesc civilii din Fâşia Gaza: „Suntem sub asediu. Pentru prima dată simt că viaţa nu mai merită trăită”
0
Locul de reşedinţă pentru mai bine de 1,7 milioane de oameni, Fâşia Gaza este o enclavă de circa 40 de kilometri lungime, parte a Palestinei istorice. Ocupată iniţial de Egipt, regiunea din coasta de est a Mării Mediterane a fost capturată ulterior de către israelieni, în timpul războiului din 1967, notează BBC.
Un alt moment crucial în istoria regiunii apare în 2005, atunci când Israelul decide să îşi retragă trupele militare. Un an mai târziu, grupul islamist Hamas câştigă alegerile palestiniene. Când rebelii au preluat conducerea, Israelul a răspuns cu o serie de sancţiuni şi blocade la adresa Fâşiei Gaza, restrângând astfel schimbul comercial, precum şi circulaţia persoanelor. Mai mult, chiar şi Egiptul a decis să impună limitări asupra circulaţiei civililor, în special pentru punctul de frontieră de la Rafah.
În prima jumătate a anului 2013, aproape 40.000 de persoane au trecut lunar prin Rafah, însă din iulie şi până în decembrie 2013, numărul acestora a scăzut la circa 9.500 de persoane pe lună.
Din cauza acestor limitări, zeci de galerii subterane au fost create cu scopul de a transfera alimente, bani, arme, combustibil, precum şi materiale de contrucţie în Fâşia Gaza. Contrabandiştii preferau să aducă diverse bunuri în enclavă din Egipt datorită preţurilor mai mici faţă de cele practicate în Israel.
„Condiţiile de viaţă din Gaza sunt îngrozitoare. Suntem sub asediu. Avem electricitate doar opt ore pe zi. Eu sunt inginer de meserie şi nu putem construi nimic aşa. De asemenea, nu există materiale de construcţie. Agricultura a fost şi ea diminuată masiv. Suntem deprimaţi. E pentru prima dată când simt că viaţa, mai ales aici, nu mai merită trăită”, spune Haytham Besaiso, în vârstă de 26 de ani, pentru BBC.
FOTO AFP
Din punct de vedere economic, Fâşia Gaza se luptă cu o rată a şomajului care ajunge la aproape 41 la sută, cea în rândul tinerilor depăşind 50 de procente. Palestinienii din Gaza trăiesc mai rău decât în anii 1990, 21 la sută dintre ei aflându-se în sărăcie extremă, potrivit BBC.
„Majoritatea clădirilor din Gaza sunt civile. Ne dorim o încetare a focului, dar care să fie respectată de ambele părţi. Presa relatează că există un schimb aproximativ egal de foc între Gaza şi Israel, însă obuzele care cad la noi provoacă mult mai multe daune. Aici noi nu avem dreptul să ne apărăm casele, aşa cum se întâmplă în Israel, unde există sisteme de apărare militare moderne”, este de părere Dania, în vârstă de 23 de ani, din Gaza.
O altă problemă veche a Fâşiei Gaza este şi cea legată de sistemul şcolar, incapabil în prezent să găzduiască cei 460.000 de elevi. Potrivit unui studiu ONU, Fâşia Gaza are nevoie de încă 440 de şcoli pentru a face faţă creşterii numărului de elevi. O clasă obişnuită din această regiune are între 40 şi 50 de copii în fiecare clasă. Potrivit estimărilor, populaţia din Gaza ar urma să ajungă la 2,13 milioane de locuitori până la finalul deceniului.
Citeşte şi:
Încă o noapte luminată de rachete în Gaza. Bilanţul morţilor ajunge la 187
Raidurile cu rachetă au continuat în noaptea de luni spre marţi, urcând bilanţul morţilor la 187 de persoane, în timp ce aproape 1.400 au fost rănite. Fâşia Gaza intră astăzi în a opta zi de ofensivă israeliană. Până acum, israelienii au lansat peste 1.500 de rachete, iar gruparea Hamas a atacat cu aproximativ 800 de rachete.
UPDATE Israelienii fug de rachete cu zâmbetul pe buze. Netanyahu, mulţumit de starea naţiunii?
În cosmopolita capitală a Israelului, viaţa cotidiană nu şi-a schimbat cursul, deşi sunetul sirenelor care anunţă noi atacuri cu rachete ale organizaţiei Hamas răsună de mai multe ori pe zi.
Statele Unite atrag atenţia asupra consecinţelor unei ofensive terestre israeliene în Gaza
Statele Unite au avertizat luni că o posibilă ofensivă terestră israeliană în Gaza ar fi o operaţiune care ar pune mai mult în pericol civilii, chiar dacă acţiunea ar viza gruparea Hamas, informează AFP.
Se încarcă comentariile...
