Cine este Peter Kassig, desemnat drept următoarea victimă a Statului Islamic: fost soldat american reîntors în Siria pentru a ajuta refugiaţii

Peter Kassig a ajuns prima dată în Orientul Mijlociu ca soldat al armatei Statelor Unite ale Americii şi s-a reîntors acolo ca tehnician medical, simţindu-se dator să ajute victimele războiului. Kassig este, după cum anunţă Statul Islamic în filmul decapitării celui de-al doilea britanic Alan Henning, următoarea victimă de origine americană.

Peter Kassig este anunţat ca fiind următoarea victimă a SI, în filmul decapitării lui Alan Henning, cel de-al patrulea ostatic occidental decapitat de SI în Siria. Primii trei au fost jurnaliştii americani James Foley (19 august) şi Steven Sotloff (2 septembrie), şi britanicul David Haines (13 septembrie). 

„Fiecare dintre noi are o singură viaţă. Avem o singură şansă şi nu ne putem corecta greşelile. Pentru mine a fost timpul să arăt ce pot sau să tac din gură“, spunea Kassig într-un interviu cu CNN în 2012. Acum bărbatul de 26 de ani este ţinut ostatic de SI.

Viaţa lui Peter Kassig a fost ameninţată vineri, într-un video dat publicităţii de SI care arăta decapitarea lucrătorului umanitar britanic Alan Henning. Într-un comunicat publicat vineri, părinţii lui Kassig, Ed şi Paula Kassig din Indianapolis, SUA, au confirmat că el este ţinut ostatic de gruparea teroristă, însă n-au mai oferit alte detalii. Ei au păstrat tăcerea încă de când fiul lor a fost luat ostatic în 2013, anunţă CNN. 

„Familia Kassig îşi transmite grija şi gândurile bune pentru familia lui Alan Henning. Solicităm tuturor din lume să se roage pentru familia Henning, pentru fiul nostru şi pentru eliberarea tuturor oamenilor nevinovaţi ţinuţi ostatici în Orientul Mijlociu şi peste tot în lume“, se arată în comunicatul familiei Kassig.

Călătoria lui Kassig a început în armata americană

În 2006, Peter Kassig s-a alăturat armatei americane şi a fost trimis în Irak în 2007. A fost lăsat la vatră din motive medicale şi, astfel, s-a reîntors în SUA pentru a studia ştiinţele politice şi să se antreneze pentru maraton. Însă ceva nu-i convenea. „Mergeam la şcoală cu tineri care arătau la fel, care erau de aceeaşi vârstă cu mine, dar care nu erau ca mine. Voiam o provocare, un scop în viaţă“, spunea Peter.

„Am nevoie de o schimbare“

În 2010, Kassig şi-a obţinut certificarea ca tehnician medical de urgenţă. În următorii doi ani, s-a îndrăgostit, s-a căsătorit rapid, dar a şi divorţat. Devastat de eşecul sentimental, el s-a reîntors la studii, însă nu a reuşit să scape de depresie. „Am nevoie de o schimbare“, spunea el.

A decis să se îndrepte spre Beirut, pe fondul situaţiei din Siria, şi să încerce să dea o mână de ajutor. Aşa că, în vacanţa de primăvară din 2012 a zburat spre capitala Libanului. Următoarele două săptămâni a înţeles mai multe despre războiul civil sirian şi despre Orientul Mijlociu. „Am învăţat destule ca să-mi dau seama că nu ştiam nimic“, declara el pentru CNN.

După ce şi-a terminat semestrul în SUA, el s-a reîntors în Liban, numai că de data aceasta avea un plan. „Aşa cum vedeam eu lucrurile, n-aveam de ales. Pentru asta am fost lăsat eu pe pământ. Cred că sunt doar un romantic incurabil, un idealist care crede în cauzele fără speranţă“, spunea el.

„Sunt doar un tip care poate face viaţa un pic mai bună pentru alţii“

Kassig a fondat SERA (Răspuns şi Asistenţă pentru Urgenţe Speciale), o organizaţie non-guvernamentală. În vara lui 2013 el şi-a mutat baza operaţiunilor în Gaziantep, Turcia. Familia lui Peter spune că SERA avea ca scop intervenţia rapidă pentru refugiaţii din calea războiului civil sirian. Kassig livra mâncare şi ajutor medical taberelor de refugiaţi de pe ambele părţi ale graniţei şi prim-ajutor răniţilor civili din Siria, potrivit familie sale.

„Nu sunt doctor. Nu sunt asistent. Sunt doar un tip care poate schimba pansamentele, poate curăţa răni, poate instala o perfuzie. Un tip care poate face viaţa un pic mai bună pentru răniţi. Pentru mine asta înseamnă să am un scop“, declara el.

Peter Kassig livra medicamente şi alimente refugiaţilor sirieni FOTO Business Insider

El a fost răpit pe 1 octombrie 2013, în drum spre Deir Ezzor, în estul Siriei, potrivit comunicatului familiei sale.

„În ultimul an, familia Kassig a păstrat tăcerea, la dorinţa celor care i-au răpit fiul. Familia lui Peter, împreună cu prietenii şi colegii din Siria şi din afara ei, au lucrat neobosit şi în tăcere pentru a obţine eliberarea lui“, se arată în comunicat.

Convertit la Islam

Familia lui Kassig spune că el s-a convertit la Islam în timp ce era ţinut ostatic şi acum are numele de Abdul-Rahman. Familia declară că „înţelege din discuţiile cu foşti ostatică că noua credinţă a lui Peter îi oferă confort în timpul lungii sale captivităţi“.

În timp ce lucra în spitale, unii dintre cei trataţi de Peter erau rebeli sirieni care jurau să se reîntoarcă pe câmpul de luptă cât mai repede posibil. Alţii erau victime nevinovate într-un conflict ce lua amploare.

Kassig spune că expunerea sa directă la o cultură şi un conflict străine i-a schimbat perspectiva. „Există o mentalitate acasă cu care am o mică problemă. Nu vreau să fac comentarii politice, dar în acelaşi timp cu toţii trebuie să ne gândim de ce o ţară alege să ajute anumiţi oameni şi pe alţii nu. Trebuie să ne gândim de ce am considerat Orientul Mijlociu o enigmă de nedezlegat doar pentru că oamenii săi sunt diferiţi de noi. Dar, în final, de fapt nu sunt diferiţi. Totul se reduce la dorinţa de a face ceva“, spunea el în interviu.

„Peter le poate spune americanilor cine suntem noi. Nu suntem ceea ce spune regimul: terorişti şi membri Al Qaeda. Peter ştie că suntem oameni buni care iubesc glumele şi râsul. Pur şi simplu dorim să trăim“, spune Marwan, o asistentă medicală din Siria cu care a colaborat Peter Kassig.

Kassig a fost şocat de rezistenţa sirienilor pe care i-a cunoscut, de abilitatea lor de a zâmbi şi chiar de a glumi pe fondul celor mai oribile circumstanţe. „Ce se întâmplă aici e real, e înspăimântător, e trist pentru oamenii de aici. Cei de-acasă trebuie să afle despre ei. Uneori trebuie să iei atitudine, trebuie să tragi linia undeva“, conchidea el pentru CNN.

Citeşte şi:

Reacţiile liderilor occidentali după uciderea britanicului Alan Henning de un jihadist din Statul Islamic

Centrul American pentru Supravegherea Site-urilor islamiste SITE a anunţat vineri că gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat execuţia prin decapitare a britanicului Alan Henning. La scurt timp după difuzarea informaţiei, liderii occidentali au reacţionat prompt şi au condamnat public acţiunea celor consideraţi de numeroase state drept terorişti.

Gruparea jihadistă Statul Islamic l-a decapitat pe ostaticul britanic Alan Henning

Gruparea Statul Islamic (SI) a revendicat executarea prin decapitare a ostaticului britanic Alan Henning, drept consecinţă a atacurilor aeriene britanice contra SI în Irak, a anunţat vineri centrul american pentru supravegherea site-urilor islamiste SITE, citat de AFP.

„Îmi pare rău dacă te aştepţi să fim terorişti”. Musulmanii se disculpă pe reţelele sociale pentru acţiunile jihadiştilor Statului Islamic

Atrocităţile comise de gruparea teroristă Statul Islamic (SI) îi determină pe tot mai mulţi musulmani să se disculpe, uneori mai serios, alteori mai ironic, pe reţelele sociale faţă de comportamentul violent al jihadiştilor.

Gafele atacurilor asupra Statului Islamic: provizii şi muniţie pentru terorişti şi bombardamente pentru aliaţi

Piloţii avioanelor militare irakiene, aliaţii americanilor în lupta împotriva Statului Islamic din Irak şi Siria (ISIS), au dat, din greşeală, alimente, apă şi muniţie militanţilor terorişti în loc să-şi aprovizioneze proprii soldaţi.  Pe lângă asta, săptămâna trecută, un raid aerian al coaliţiei americane aproape că a lovit ţinte siriene aliate aparţinând Armatei Siriene Libere.