Efectele colaterale ale crizei Greciei: Îmbolnăvirea populaţiei

Un bătrân într-un azil pentru oameni săraci din Atena. Instituţia nu mai are bani să-şi plătească angajaţii şi aşteaptă sprijin de la stat.

Reducerile bugetare operate în conformitate cu programul de austeritate au dus la închiderea multor spitale publice. Mai grav, mulţi greci rămaşi fără job şi fără casă nu-şi mai pot acoperi costurile pentru medicamente şi tratament.

Criza economică îi îmbolnăveşte la propriu pe greci. Marina Derdevian, o vânzătoare de dulciuri pe plajele din insula Samos, şi-a văzut mica afacere închisă după ce n-a mai putut plăti creditul luat de la o bancă locală, relatează corespondentul BBC. Economiile ei de-o viaţă, în valoare de 30.000 de euro le-a dat avocaţilor, dar datoriile ei au continuat să crească. Stresul i-a provocat un atac care o va ţine în scaunul cu rotile pentru restul vieţii. „Merit eu să mor pentru că ţara mea este ruinată financiar iar sistemul naţional de sănătate a eşuat în a-i servi pe cei ca mine?”, întreabă retoric Derdevian.

Diagnosticată un an mai târziu cu cancer ovarian, ea suferă acum de pe urma faptului că doctorii din spitalele publice i-au intrerupt tratamentul pentru că n-a plătit asigurările sociale şi contribuţiile medicale. În ultimă instanţă au intervenit serviciile sociale care însă au relocat-o pe pacientă într-un azil din Atena care găzduieşte membri ai micii comunităţi armene din ţară.

Acesta este doar un exemplu al unui fenomen mult mai larg. Măsurile de austeritate luate de autorităţile greceşti au dus la reducerea bugetelor spitalelor  publice cu 40%, acutizând problemele unui sistem de sănătate cu prea puţini medici şi echipamente.  În plus, tot mai mulţi greci din clasa de mijloc sau cu venituri reduse nu mai au acces la asistenţa de sănătate publică.

Procentul celor care nu mai caută tratament medical sau dentar pentru că nu şi-l pot permite s-a dublat şi este de 15%, potrivit unui studiu publicat de revista medicală The Lancet. Autorităţile resping însă aceste cifre şi susţin că luptă împotriva corupţiei din sistem, care cere pacienţilor plicuri cu bani.

Cu zece ani în urmă, sistemul de sănătate grec era clasat pe locul 14 în clasamentul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi pe locul 11, mai sus decât Germania şi Marea Britanie, în topul calităţii serviciilor medicale. Dar de atunci grupuri de interese formate în special de medici şi clinici private s-au opus vehement accesului universal la asistenţă de sănătate.

În prezent, pe măsură ce spitalele publice continuă să se închidă iar cele rămase nu mai fac faţă fluxului mare de pacienţi, tot mai mulţi greci se orientează către clinicile care până acum deserveau doar imigranţii. De la izbucnirea crizei, numărul acestora s-a cvadruplat la Atena iar raportul pacienţi autohtoni- pacienţi imigranţi este de 8 la 1, după cum afirmă reprezentanţi ai ONG-ului Medecins du Monde.

Mai îngrijorător este însă faptul că a crescut şi rata sinuciderilor în Grecia ca urmare a pierderii caselor şi a joburilor. Iar boli contagioase precum tuberculoza, malaria şi hepatita revin. Experţii prognozează şi o creştere cu 52% a infecţiilor cu HIV pentru anul acesta. Potrivit revistei Lancet, unii greci dependenţi de droguri se infectează deliberat pentru a încasa 700 de euro pe lună şi pentru a fi admişi mai uşor în programele de substituire a drogurilor.