Riscurile unei Europe cu mai multe viteze

Riscurile unei Europe cu mai multe viteze

Liderii grupului de la Vişegrad nici nu vor să audă de Europa cu mai multe viteze

Perspectiva unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafaţă o nouă diviziune ce poate marca de acum înainte evoluţia Uniunii Europene. Est-europeni se tem că o nouă falie s-ar putea deschide de-a lungul vechii Cortine de Fier de pe vremea Războiului Rece, mai ales dacă statele din vest vor diminua finanţarea oferită estului odată cu Brexitul, scrie Reuters.

În contextul acestui euroscepticism şi al avansului partidelor populiste, acum statele occidentale ale UE au în vedere o aprofundare a integrării lor într-o„Europă cu mai multe viteze“, chiar dacă acest lucru va presupune lăsarea în urmă a ţărilor din est, care doresc o consolidare a rolului statelor naţionale în UE şi se împotrivesc ideii de a se avansa către o Europă federală. 
 
Odată cu ieşirea Marii Britanii din UE statele din estul Europei pierd un aliat important în lupta lor împotriva tendinţei actuale de a se transfera tot mai multe competenţe naţionale către instituţiile europene, ţările din est nedorind ca dominaţia de odinioară a Moscovei să fie înlocuită cu cea a Berlinului şi a Bruxellesului. 
 
Pe de altă parte, Brexitul va însemna şi o mare gaură în bugetul comunitar, ceea ce ar putea presupune şi o diminuare a fondurilor europene pentru statele din est. Aceste fonduri au contribuit nu doar la dezvoltarea economică a ţărilor est-europene membre ale UE, ci şi la menţinerea simpatiei populaţiei lor faţă de UE. 
 
În acest context, la Bruxelles a apărut teama că guvernul de la Londra ar putea negocia separat cu aceste ţări o continuare a contribuţiei financiare britanice la fondurile europene alocate statelor din est, în schimbul sprijinului acestora din urmă în interiorul UE pentru ca Marea Britanie să obţină condiţii mai favorabile la negocierile privind Brexitul. 
 
Însă nu doar guvernele foarte vocale de la Varşovia şi Budapesta evoca riscul fragmentării Europei. Această preocupare se manifestă din statele baltice şi până la Marea Neagră, subliniază Reuters, menţionând totodată că diplomaţii est-europeni se tem că o nouă falie s-ar putea deschide de-a lungul vechii Cortine de Fier de pe vremea Războiului Rece, mai ales dacă statele din vest vor diminua finanţarea oferită estului odată cu Brexitul.
 
Astfel, premierul slovac, Robert Fico, s-a declarat miercuri în faţa parlamentului de la Bratislava sceptic cu privire la viitorul UE după Brexit.„Mă tem că UE va fi divizată de problema banilor după anul 2020 (...) În acelaşi spirit al <<America first>> al lui Trump, ne putem aştepta să auzim <<Germania first>>, <<Franţa first>>, etc“, a spus Fico. 
 
La rândul său, un diplomat est-european a declarat agenţiei Reuters, sub protecţia anonimatului, că este sceptic în legătură cu promisiunile cancelarului german că orice stat membru se va putea alătura nucleului dur european.
 
Uşile rămân deschise pentru statele din balcani 
 
În ciuda problemelor cu noua Europă“, liderii politici din ţările Uniunii Europene, reuniţi, joi şi vineri, la Bruxelles, vor promite „un sprijin fără echivoc“ pentru Balcani la summitul lor care începe joi la Bruxelles, în scopul de a contracara influenţa Rusiei şi de a relansa obiectivele regiunii de a adera la blocul comunitar, potrivit unor diplomaţi, citaţi de Reuters. 
 
 La reuniunea lor, liderii europeni vor face promisiunea pe fondul unor preocupări din partea unor capitale europene că planul UE de a transforma cele şase state din Balcanii de Vest în democraţii cu economie de piaţă înfloritoare este în pericol de colaps.
 
Într-o declaraţie comună, ei vor reafirma „sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest“, potrivit unui proiect de document consultat de Reuters.
 
Cu toate că în document nu va fi menţionată nici o ţară anume, demersul se ridică la rang de angajament pentru ţările ce aspiră de mult timp să devină membre ale UE: Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia şi Serbia.
 
Marcate încă de războaiele din anii 1990 cu motivaţii politice, etnice şi religioase, ţările balcanice se află în diferite stadii de reforme care au drept scop de a deschide calea pentru aderarea la blocul comunitar.
 
Potrivit unor diplomaţi care pregătesc summitul, liderii UE nu vor menţiona Rusia în mod public şi nu vor trasa noi politici europene pentru Balcani. Dar ei vor admite că doar atractivitatea UE pentru ţările aspirante nu este suficientă pentru a depăşi crizele politice, corupţia şi divizările din regiune. 
citeste totul despre: