Analiză realizată de Sergiu Vele*

Ambele campanii electorale nu au fost ferite de mijloace moderne de război informaţional: atacuri cibernetice, roboţi de campanie online, ştiri false, trolling, campanie partizană a mass mediei precum RT, Sputnik etc... Tehnologii similare au fost utilizate şi în campania privind referendumul de independenţă a Cataloniei.

Pentru această analiză, am colectat toate articolele publicate în limbă spaniolă de Russia Today (RT), din ianuarie pană în 30 septembrie 2017, în care e discutată problematica referendumului şi independenţei Cataloniei. Subiectul a fost pe agenda RT încă din ianuarie 2017, iar în septembrie frecvenţa articolelor ajunge nivelul alegerilor franceze.

Analiză de text

Fig 1: Articolele despre referendumul Catalan

În total, am identificat 161 articole despre problematica referendumului de independenţă a Cataloniei. Separatiştii l-au planificat pentru 2017, după eşecul din 2014, când rata participării a fost sub prag. Nu e de mirare că o treime din articolele studiate, au fost publicate de RT în intervalul ianuarie-august. În aceeaşi perioadă, numărul articolelor apărute a fost aproape egal cu media pe lună. În septembrie, numărul lor creşte de 20 ori, fenomen asociat iniţierii referendumului de pe 30 octombrie. Astfel, deşi subiectul a fost în vizorul RT pe parcursul anului, „tunurile au început a trage“ direct în campania electorală. Nu putem vorbi de o pregătire informaţională consistentă.


Fig 2: Top 10 arii tematice din articolele RT

Dacă grupăm substantivele apărute în text în arii tematice, în top, regăsim pe cele legate direct de referendum, vot, alegători etc... Substantivele legate direct de Catalonia, ca entitate, de mişcarea separatistă şi guvernul catalan, tot sunt în top. Substantivele asociate Spaniei ca stat şi cele legate de politică ca domeniu (om politic, politică, dezbatere etc...), apar mai mult sau mai puţin natural în top, deşi, nu putem să nu observăm că Catalonia/Barcelona apar în articole de două ori mai des decât Spania/Madrid. Substantivele direct legate de Guvernul Spaniol (ministru, minister, guvern etc..), apar mai des decât cele legate de Guvernul Catalan. Substantive precum „lege“, „constituţie“, „legalitate/ilegalitate“ de asemenea sunt în top, precum şi entitatea „Curtea constituţională“. În final, poliţia/garda civilă apare în text 123 ori, un detaliu care merită de memorat.

La nivel de discurs, putem observa opoziţia: Catalonia/Catalanii/Referendumul vs. Guvern/Poliţie/Curte. Această opoziţie poate fi redusă la sintagma Stat Vs. Cetăţean, utilizată pentru a transmite mesaje:

  1. „Referendumul este legitim“: ca expresie a voinţei populare, referendumul, ca proces, e democratic, dacă omitem contextul legal şi politic specific. Conturul analitic axat pe proces democratic (democraţia/poporul sunt menţionate 57 ori) nu şi pe context/legalitate, e asumat, şi permite utilizarea unor fundamente ale lumii occidentale (dreptul la liberă exprimare şi vot) în scopuri de propagandă pentru susţinerea independenţei Cataloniei. Fără prag electoral, era evident că separatiştii câştigă. Model similar de comunicare, a fost utilizat în Crimeea. Voinţa populară şi referendumul au fost plasate asupra legalităţii de facto a procesului şi contextului politic de pe teren. Deşi în ambele situaţii, legalitatea referendumului a fost parte a discursului mediei şi actorilor politici internaţionali, RT s-a axat pe legitimitatea votului popular.
     
  2. „Guvernul este ridicol“: odată ce guvernul, interzice un proces democratic, dar şi aplică forţa, legitimitatea lui, atât internă cât şi externă e pusă sub semnul întrebării. Utilizarea forţei şi a altor mijloace de coerciţie legală sau economică, pentru a opri votul, nu bate bine, chiar dacă acţiunile guvernului sunt perfect legale. Iarăşi, între legalitate şi legitimitate, RT pune accent pe legitimitate, iar guvernul, în acest model de comunicare, e clar dezavantajat. Guvernul unui stat democratic e ridicol, dacă interzice un proces democratic: un mesaj de asemenea transmis prin textele publicate.
     
  3. David vs Goliat: Poliţia care închide secţiile de votare, Curtea Constituţională care decide că referendumul e ilegal, Guvernul care îngheaţă fondurile primăriilor, sunt „băieţii răi“, „Goliatul“ din istoria relatată de RT. Tinerii catalani, care decid în mod democratic separarea de Spania sunt „Davizii“ din discursul RT, atât scris cât şi vizual. Liderii mişcării de separare şi guvernul care a iniţiat referendumul sunt pe planul doi. Poporul care rezită agresiunii guvernului central şi prinde la publicul ne-angajat politic.

Guvern ridicol, FC Barcelona şi violenţe

Analizând titlurile articolelor în limba spaniolă, apărute post 1-0 (joc de simboluri, pentru a marca victoria Barcelonei asupra Madridului, intens utilizat de separatişti şi RT), putem observa anumite dinamici în ariile tematice abordate. Doar în 3 zile sunt publicate 56 articole, atât comentarii, cât şi imagini privind violenţele din 1 octombrie. Pe parcursul lunii septembrie au fost publicate 111 articole, iar în perioada ianuarie-august au fost publicate circa 50. 


Fig 3: Top 10 arii tematice din articolele RT post-referendum

Din nou, substantivele legate de Catalonia şi Referendum domină textele publicate de RT, iar leadership-ul catalan şi mişcarea separatistă sunt pe planul doi. În top apare Violenţa, dar şi sportul. Metafora sportivă 1-0 e intens utilizată în titluri (11 titluri de articole), făcând aluzie la antiteza Real-Madrid şi Barcelona FC. Un articol separat e dedicat viitorului echipei de fotbal Barcelona. Fotografia tot apare în top, dar şi în text, alături de Violenţă şi Poliţie, fapt explicabil prin faptul că RT a mediatizat intens violenţele din ziua referendumului. În Top nu apare Venezuela, însă, RT nu a ezitat să publice declaraţiile preşedintelui Maduro, în care premierul spaniol Rajoy e ridiculizat: „¿Quién es el dictador?: Maduro fustiga a Rajoy por uso de la fuerza en el referéndum en Cataluña“- „Cine e dictator?“. Un alt articol care ridiculizează pe premier e: „Las profecías de Rajoy para Venezuela que se cumplieron en España“- profeţiile lui Rajoy pentru Venezuela se împlinesc în Spania“ (destrămare). E un trolling subtil, specific RT. Cele două mesaje dominante din titlurile 1-3 octombrie:

  1. „E 1-0 pentru Catalonia“- Catalanii au câştigat meciul cu Madrid. Referendumul a avut loc, în pofida presiunilor Guvernului, iar poporul a învins. Separarea e inevitabilă.
     
  2. „Guvernul e ridicol“- violenţele au decredibilizat guvernul. Premierul e dictator.

„Vrăjitoarea Româncă“ şi Sputnik

Screen ClippingSursa foto Sputnik.md

Pe 3 octombrie, Sputnik publică articolul: InfoVaticana: Vrăjitoarea româncă - vinovată de rebeliunea Catalunyei“.

Sputnik face referinţă la portalul Spaniol Infovaticana. E un portal de ştiri catolic, înregistrat în 2013 de Gabriel Ariza. Portalul, constant, publică ştiri anti-avort, anti-LGBT, pro religie, noutăţi din biserica catolică spaniolă. Articolul citat menţionează ca soţia lui Puidgemont e ortodoxă şi practică rituale oculte.

Screen Clipping

Prin coincidenţă, Julio Ariza Irigoyen, fostul membru a parlamentului catalan şi membru a Partidului Popular, e proprietarul grupului mediatic Intereconomía Televisión. Gabriel şi Julio ar fi tată şi fiu. În mod evident, e un atac la persoana lui Puidgemont, în scop de discreditare în faţa electoratului catolic. A fost un atac intern, unde originea romană a soţiei liderului catalan a jucat rolul său.

Articolul citat de Sputnik pe 3 octombrie apare pe Infovaticana în februarie 2016 (sursa). Sputnik nu publică acest articol în versiunea spaniolă a portalului, deci ţinta articolului e publicul românesc. Luând în calcul contextul şi textul articolului, „bomba“ informaţională publicată de Sputnik are două scopuri:

  1. Jocul pe sentimentele naţionaliste ale românilor- spaniolii discriminează un român pe criterii etnice. E o modalitate de a valorifica experienţele negative ale diasporei româneşti din Spania.
     
  2. Jocul pe sentimentele religioase- catolicii înjosesc ritualurile ortodoxe. E un atac asupra sentimentelor religioase ale românilor şi o modalitate de a opune catolicismul ortodoxiei.

În contextul referendumului de secesiune a Cataloniei, e o modalitate de a crea o imagine negativă spaniolilor şi e de a aduce simpatii liderului Catalan, a cărei soţie e de origini româneşti.

Concluzii:

  1. RT s-a activizat doar în luna septembrie, odată ce data referendumului a fost fixată. Discuţiile despre acest exerciţiu au apărut încă în iunie, însă, RT nu a acordat atenţie deosebită acestui subiect. Putem considera că, RT a mizat pe o campanie informaţională de scurtă durată (o lună), însă foarte activă.
     
  2. Subiectele abordate de RT se pliază pe antiteză cetăţean-stat, legitimitate-legalitate. Consumatorul de informaţii e derutat, pentru că trebuie să reconcilieze voinţa legitimă a populaţiei catalane de a vota şi poziţia guvernului, ales democratic, care împiedică acest proces. E un element de război cognitiv, cu scop de a deruta omul.
     
  3. Trolligul este element de propagandă. Ridiculizarea guvernului spaniol prin publicarea comentariilor unor figuri precum Assange sau Maduro nu a adus puncte în plus cauzei separatiştilor. Totuşi, „Trolii“ de serviciu, ridiculizează democraţia spaniolă, ca sistem, prin comentarii acide, intens mediatizate, fără drept la replică. Un element distinct în campania referendumului a fost şi Barcelona FC. Clubul şi jucătorii catalani s-au implicat în campanie, iar, sintagma 1-0 (1 octombrie, ziua referendumului), e şi el trolling la adresa Madridului.
     
  4. Jocul pe clivaje clasice a fost un element de campanie mediatică în Catalonia. „Catalonia republicană“ vs. „Spania Franchistă“, Barca vs. Real, Cetăţeanul vs. Stat. În aceste multiple conflicte istorice, fiecare consumator de informaţie se poate regăsi pe sine.
     
  5. Prin materialul publicat de Sputnik s-a dorit jocul pe sentimentele naţionaliste şi religioase ale românilor, în scopul creării unei imagini negative pentru Spania şi spanioli. Pentru românul de rând, referendumul din Catalonia a fost precum meciul Real-Barca, meci unde nu există o miză personală sau emoţională. Totuşi, odată ce o parte atacă pe criterii etnice şi religioase un român, e prea probabil ca, cel puţin, o parte să câştige antipatia „suporterului“.

*Sergiu Vele este absolvent al Masterului de Studii de securitate şi analiza informaţiilor al Universităţii din Bucureşti (Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială).