Mai marii Europei trasează sarcini statelor din Balcani: coordonaţi-vă mai bine

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi cancelarul german Angela Merkel se  întâlnesc duminică după-amiaza cu lideri din ţări central şi est-europene, asupra cărora urmează să exercite presiuni în vederea unui răspuns coordonat în faţa afluxului de refugiaţi, înainte de venirea iernii, relatează Reuters.

La această reuniune, şeful CE, Jean-Claude Juncker, va venit cu un plan în 16 puncte pentru gestionarea situaţiei, care includea şi un anagajament al participanţilor, să nu-i mai lase pe imigranţi să treacă într-o ţară vecină, fără acordul acesteia. Dar, statele participante i-au transmis că ideea li se pare proastă.

 Premierul croat Zoran Milanovici a declarat despre planul Juncker: „cine a scris acest document nu înţelege care e situaţia din teren”. Croaţia nu va accepta preluarea de refugiaţi pe termen mai lung în locul redirecţionării acestora către Slovenia. „Nu voi prelua niciun fel de răspundere pentru Croaţia la această reuniune”.

România a fost reprezentată de  preşedintele Klaus Johannis. Alături de acesta, la reuniune au mai fost prezenţi  şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Croaţia, Macedonia, Grecia, Slovenia, Austria şi Germania.

Mai marii Uniunii Europene le-au spus liderilor ţările de pe ruta balcanică că dacă se vor coordona mai bine şi vor prelua mai mulţi refugiaţi, atunci situaţia din regiune, dar şi din Europa, se va ameliora.

Mini-summitul - despre care diplomaţi europeni afirmă că a fost cerut de către cancelarul german Angela Merkel - este ultima dintr-o serie de întâlniri UE la nivel înalt, care au eşuat până în prezent să ajungă la o abordare comună a modului de gestionare a situaţiei miilor de migranţi care ajung în Europa zilnic.

"Fiecare zi contează", a declarat preşedintele CE sâmbătă, într-un interviu pentru săptămânalul Bild am Sonntag. "Riscăm să vedem curând familii pierind mizerabil în râuri îngheţate din Balcani", a avertizat el.

Unii eurodeputaţi au deplând faptul că nu toate statele membre UE sunt prezente la reuniune, la ora locală 16.00 (18.00, ora României), la Bruxelles, apreciind că mai ales absenţa Franţei ar putea limita avansarea către un plan.

Peste 680.000 de migranţi şi refugiaţi au traversat anul acesta în Europa, pe mare, fugind din calea războiului şi sărăciei din orientul Mijlociu, Africa şi Asia, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM).

Bulgaria, Serbia şi România au anunţat că îşi vor închide frontierele, dacă Germania sau alte state închid uşa refugiaţilor, avertizând că nu vor lăsa Balcanii să devină o "zonă-tampon" cu migranţi blocaţi.

Presa germană scrie că Junker urmează să prezinte un plan în 16 puncte, inclusiv un angajament de a nu trimite migranţi dintr-o ţară în alta fără un acord prealabil.

"Provocarea acum este o încetinire a fluxului migraţiei şi o aducere a frontierelor noastre externe sub control", a declarat Juncker pentru Bild. "Trebuie, de asemenea, să spunem clar că, oamenii care sosesc la frontierele noastre şi nu caută protecţie internaţională nu au dreptul să intre în UE", a adăugat el.

După patru ani de criză economică, guvernele Europeii se străduiesc să facă faţă unui aflux de oameni care fug din calea războiului şi oprimării din ţări ca Siria, Afganistan şi Eritreea.

Lipsa unei politici comune afectează relaţiile dintre liderii europeni, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul Europei.

Decizia Ungariei de a-şi închide frontiera cu Serbia şi Croaţia a determinat alte ţări să-i urmeze exemplul, ceea ce a condus la blocarea a mii de oameni, în condiţii inumane, în frig.

Amnesty International (AI) subliniază că liderii europeni nu-şi pot permite să plece de la reuniune fără să ajungă la un acord asupra unui plan.

"Odată cu apropierea iernii, vederea a mii de refugiaţi care dorm sub cerul liber în timp ce străbat Europa reprezintă un rechizitoriu copleşitor la adresa eşecului Uniunii Europene de a oferi un răspuns coordonat crizei refugiaţilor", a denunţat John Dalhuisen, directorul Amnesty pentru Europa şi Asia Centrală.

Înainte de summit, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sfătuit statele-membre UE din Balcani afectate de criza imigranţilor să nu mai „paseze” zecile de mii imigranţi către vecini, ci să aplice reglementările Uniunii privind înregistrarea extracomunitarilor, pentru a evita compromiterea spaţiului Schengen.

Declaraţia a venit în contextul în care Bulgaria, România şi Serbia au anunţat sâmbătă că sunt pregătite să închidă imediat graniţele pentru extracomunitari în cazul în care această măsură va fi aplicată de ţări precum Germania sau Austria, pentru a evita transformarea în „zone-tampon”.

Orban: Ungaria nu mai este afectată de ruta din Balcani, participă la Burxelles ca observator

La sosirea la Bruxelles, premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că ruta prin Balcanii de Vest a migranţilor nu mai afectează ţara sa, aşa încât Budapesta este doar "observator" la summitul de duminică.

Principalul motiv al crizei migranţilor este că unele state membre UE şi Schengen fie nu au putut, fie nu au vrut să-şi păstreze cuvântul, a spus liderul populist ungar.

Orban a insistat că el a sugerat în mai multe rânduri ca Uniunea Europeană să-şi protejeze în comun frontierele, dacă Grecia este incapabilă să facă acest lucru, "dar nimeni nu ne-a ascultat".

La rândul său, cancelarul german, Angela Merkel a declarat că liderii din Europa Centrală şi de Est care se reunesc la Bruxelles nu vor soluţiona criza migraţiei care afectează Uniunea Europeană singuri şi au nevoie de ajutorul Turciei.

"Nu vom soluţiona problema refugiaţilor complet. Avem nevoie, între altele, de noi discuţii cu Turcia pentru asta", a spus Merkel.

"Doar împreună cu Turcia putem transforma ilegalitatea în legalitate. Este foarte important ca Comisia (Europeană) să discute mai departe agenda migraţiei cu Turcia", a subliniat ea.

Misiune Frontex la capătul din Grecia al rutei

Liderii UE şi din Balcani urmează să ia în considerare un sprijin pentru crearea unei noi misiuni de control la frontieră, la graniţa dintre Grecia, Albania şi Macenonia, potrivit proiectului unei declaraţii comune a mini-summitului de urgenţă convocat duminică la Bruxelles, relatează DPA online.

Noua operaţiune a Agenţiei FRONTEX ar urma să se concentreze atât asupra controalelor la ieşire, cât şi asupra "înregistrării refugiaţilor şi migranţilor care nu au fost înregistraţi încă în Grecia", potrivit proiectului declaraţiei comune a liderilor, scrie DPA, care precizează că a văzut o copie a documentului.

Documentul îndeamnă la "implementarea imediată a măsurilor bilaterale de construire a încrederii în legătură cu frontiera" dintre Grecia şi Macedonia. Cele două ţări sunt implicate într-o veche dispută cu privire la numele Macedonia, pe care Atena îl revendică drept numele unei provincii elene.

Slovenia speră să obţină în cadrul summitului de duminică de la Bruxelles un ajutor financiar de 140 de milioane de euro, precum şi asistenţă logistică şi umanitară pentru a face faţă fluxului de imigranţi.

Depăşită de numărul mare de refugiaţi, Slovenia a lăsat să se înţeleagă că ar putea ridica un gard la frontiera cu Croaţia, după modelul ungar.

Olanda şi Germania vor, însă, ca toate ţările Uniunii să împartă echitabil povara primirii refugiaţilor.

Potrivit Reuters, premierul olandez a declarat că statele din Est, în care Uniunea a investit enorm, fac acum prea puţin pentru a opri afluxul de refugiaţi.