Echipa „Laleaua neagră“, recuperatorii de cadavre din estul Ucrainei

Soldaţii neidentificaţi sunt îngropaţi într-un mormânt comun, fără ca familia să afle vreodată ce soartă a avut. „Dar toată Ucraina va şti că aceşti oameni au murit eroi“, spune Jilkin.

Iaroslav Jilkin, fost om de afaceri ucrainean, a început să strângă cadavrele din estul Ucrainei, pentru a le înmormânta, în timp ce conflictul dintre rebeli şi trupele ucrainene distrugeau regiunile estice ale ţării, iar morţii se adunau pe străzi. Echipa lui, denumită „Laleaua neagră“, lucrează voluntar, după ce a primit acces în teritoriul controlat de separatiştii proruşi.

La fiecare câteva zile, Iaroslav Jilkin conduce în primele linii ale frontului ucrainean, împreună cu alţi câţiva bărbaţi, pentru a aduna corpurile celor căzuţi. Munca lui, macabră de altfel, însă esenţială, este făcută voluntar, fără a primi nicio plată, notează „Mashable“.

În urma negocierilor cu comandanţii, Iaroslav, 43 de ani, a primit acces în teritoriile controlate de separatiştii proruşi, astfel încât să poată recupera cadavrele soldaţilor ucraineni ucişi în luptă.

De curând, Jilkin s-a dus în satul Marinkova, aflat lângă graniţa cu Rusia, care găzduise câteva sute de rezidenţi, în mare parte bătrâni, înainte de a fi bombardat. „Laleaua neagră“, nume luat după avionul care transporta cadavrele soldaţilor ucişi în războiul sovietic din Afganistan, a condus o dubă albă mare, marcată cu o cruce roşie pe capotă. Luând-o pe drumuri lăturalnice, ei au trecut prin punctele de control ale separatiştilor, având pe parbrizul dubei inscripţia „Încărcătura 200“, codul militar folosit în fosta Uniune Sovietică pentru a identifica vehiculele ce transportă cadavre de soldaţi.

Duba cu care Jilkin strânge cadavrele soldaţilor ucraineni FOTO Mashable

Intervenţia „Lalelei negre“ din Marinkova a fost solicitată de un comandant local care l-a sunat pe Jilkin spunându-i că puţinii săteni ce rămăseseră pe loc au descoperit cadavrele a doi bărbaţi. Comandantul l-a întrebat pe Jilkin dacă echipa lui poate veni să-i ridice.

Doar măşti de gaze şi veste portocalii împotriva obuzelor neexplodate

Traversarea frontierelor este o sarcină riscantă, dar şi macabră. Multe cadavre sunt distruse de violenţe sau de animalele sălbatice şi, de multe ori au stat zile întregi în aer liber. „Câinii sălbatici şi vulpile ne complică munca“, spune Jilkin.

Iaroslav Jilkin FOTO Mashable

Uneori, cadavrele au bombe ataşate, care detonează atunci când acestea sunt mutate. Iar voluntarii din „Laleaua neagră“ curăţă de cadavre estul Ucrainei, plin de mine şi de obuze neexplodate, purtând doar o mască de gaze pentru a se proteja de mirosul pestilenţial al cadavrelor în descompunere şi veste portocalii pentru a avea un aer de autoritate în faţa trecătorilor curioşi.

„Nu vrem ca oamenii să ne confunde cu luptătorii. Noi suntem într-o misiune de pace“, spune Jilkin.

Pentru Jilkin, înmormântarea soldaţilor ucraineni căzuţi a fost o preocupare chiar înainte de conflictul din est. Un entuziast al celui de-Al Doilea Război Mondial, el a fondat „Uniunea Memoriei Naţionale“, petrecându-şi weekendurile localizând şi identificând rămăşiţele soldaţilor sovietici înmormântaţi în gropi comune de-a lungul Ucrainei, ţinând jurnale meticuloase ale muncii sale într-un birou din Kiev, înţesat de cărţi istorice şi hărţi.

În ultimele şase săptămâni, echipa lui Jilkin a recuperat cadavrele a peste 150 de soldaţi ucraineni. Atunci când dau peste un mort, voluntarii ridică cadavrul şi toate bunurile pe care le găsesc, predându-l apoi Forţelor Armate Ucrainene pentru identificare, şi apoi familiei pentru înmormântare.

În septembrie, în decursul a câtorva vizite într-o zonă greu lovită de război din Doneţk, „Laleaua neagră“ a strâns peste 135 de cadavre, cu zeci mai mult decât estimase guvernul la acea vreme. În timpul a şase luni de conflict, mare parte în Doneţk şi Lugansk, peste 3.600 de luptători şi de civili au murit.

Respectul separatiştilor din Doneţk

Natura muncii „Lalelei negre“ au adus respect şi admiraţie pentru Jilkin care a devenit un fel de celebritate la Kiev, unde a fost invitat să vorbească la televiziune. De asemenea, echipa a câştigat respectul unora dintre cei mai de temut comandanţi ai rebelilor din aşa numita „Republica Populară Doneţk“. Unii dintre comandanţii separatiştilor chiar au întrebat dacă „Laleaua neagră“ poate ajuta la recuperarea cadavrelor propriilor luptători. Deşi acest lucru nu s-a întâmplat, Jilkin spune că echipa sa nu vrea să discrimineze şi se află în discuţii cu liderii separatiştilor privind această chestiune.

„Nimeni nu se luptă cu morţii“, spune Jilkin, care susţine că este motivat de o mare nedreptate: lipsa de acţiune a guvernului ucrainean când vine vorba de returnarea „eroilor“ pentru o înmormântare decentă.

El compară lipsa de acţiune a guvernului în recuperarea cadavrelor cu ce a făcut SUA atunci când doi soldaţi americani au dispărut în Afganistan în 2006: peste 8.000 de soldaţi au fost detaşaţi, împreună cu o echipă criminalistică, pentru a-i găsi. În Ucraina, există doar Jilkin şi 37 de voluntari.

Mormântul soldatului necunoscut

Unul din şapte soldaţi ucişi în acest conflict este neidentificat şi a fost înmormântat în gropi comune marcate de cruci de lemn împodobite de coroane din flori de plastic şi mici pietre funerare pe care scrie „Dispărut temporar în acţiune, apărător al Ucrainei“.

Înainte de înmormântarea unui soldat necunoscut, echipa lui Jilkin colectează probe ADN astfel încât, într-o bună zi, să poată fi introduse într-o bază de date pentru a ajuta la identificare. În prezent, în Ucraina nu există o asemenea bază de date. Şi mai complicat este faptul că soldaţii în termen şi voluntarii armatei ucrainene nu primesc plăcuţe de identificare atunci când se înrolează, fapt care l-a făcut pe Jilkin să solicite oficialilor adresarea acestei probleme.

În Marinkova, cele două cadavre pe care le-a ridicat „Laleaua neagră“ nu aveau niciun act de identificare. Însă unul dintre bărbaţi ţinea un telefon mobil în mână. „Vom accesa cardul sim şi vom încerca să-i localizăm familia“, spune Jilkin.

Rămăşiţele pământeşti ale celuilalt bărbat au oferit puţine indicii. Nu avea niciun telefon, dar nici acte, iar cadavrul nu avea nicio trăsătură specială sau tatuaje care ar putea ajuta la identificare. Jilkin spune că soldatul, cel mai probabil, va fi îngropat într-un mormânt comun, fără ca familia lui să afle vreodată ce soartă a avut. „Dar toată Ucraina va şti că acest om a murit ca un erou“, spune Jilkin.