Aleksandr Lukaşenko a acceptat ca jurnalistul Roman Protasevici să fie interogat de separatiştii din Donbas
0
Liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că nu este împotriva interogării activistului Roman Protasevici de către separatiştii din estul Ucrainei. În acest sens, Lukaşenko i-a invitat pe "anchetatorii" din Lugansk care au deschis un "dosar penal" împotriva lui Protasevici să meargă la Minsk pentru interogatoriu.
"În Donbas, a fost deschis un dosar penal împotriva acestei persoane (Roman Protasevici, n.r.). I-am amintit preşedintelui Putin (Vladimir Putin, preşedintele rus, n.r.) că a fost deschis un dosar penal şi am spus că, dacă (separatiştii, n.r.) au întrebări, sunt bineveniţi la noi, să adreseze întrebări, pentru că aceştia (Roman Protasevici şi alţi opozanţi, n.r) au ucis oameni în Donbas" - a afirmat Aleksandr Lukaşenko, la o întâlnire pe tema relaţiilor cu Rusia.
Liderul belarus a amintit că pasagerii care au zburat în acelaşi avion cu Protasevici au spus că acesta din urmă şi-a exprimat temerea că va fi condamnat la moarte dacă aeronava va ateriza la Minsk. "În avion sau la ieşirea din avion, acesta a strigat 'Risc pedeapsa cu moartea!'. Jurnaliştii noştri, însă, au subliniat că, pentru astfel de infracţiuni, noi nu am avem prevăzută pedeapsa cu moartea, ci 15 ani de închisoare. Dar el (Roman Protasevici, n.r.) ştia ce spune, pentru că înţelegea că acolo, în sud-estul Ucrainei, pot fi formulate acuzaţii împotriva sa, iar aceasta este o situaţie complet diferită" - a mai declarat Lukaşenko, în contextul în care au apărut informaţii potrivit cărora activistul Protasevici, reţinut la Minsk, ar fi luptat în Donbas împotriva rebelilor pro-ruşi.
Forţele de ocupaţie din Luhansk au deschis un "dosar penal" împotriva lui Roman Protasevici, pe care îl acuză că a participat la lupte alături de batalionul naţionalist ucrainean "Azov". Primul comandant al "Azov", Andri Bileţki, de asemenea, a declarat că Roman Protasevici a luptat alături de batalonul său "împotriva ocupării Ucrainei". Cu toate acestea, Protasevici se afla în localitatea est-ucraineană Şirokine în calitate de jurnalist.
Lukaşenko: În caz de nevoie, armata rusă poate ajunge în 24 de ore în Belarus
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko susţine că la întâlnirea de săptămâna trecută cu şeful statului rus Vladimir Putin nu au fost abordate chestiuni precum eventualitatea unor transferuri de trupe ruseşti în Belarus sau crearea unor baze militare permanente ale Rusiei pe teritoriul belarus, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă TASS.
„Nu am avut niciun fel de discuţii despre transferul permanent de trupe ruseşti în Belarus sau despre crearea vreunei baze militare. Nu avem nevoie de aşa ceva. Nu există nicio necesitate în acest sens deocamdată, conform conceptului de securitate militară a uniunii statale (Rusia-Belarus). Dacă va exista oarecare circumspecţie, dacă vom vedea o activare a NATO inclusiv până la un conflict militar, armata rusă va ajunge în 24 de ore în Belarus”, a afirmat marţi Lukaşenko într-o reuniune a guvernului său consacrată relaţiilor de cooperare cu Moscova, după ultima sa întâlnire cu Putin.
În Belarus există infrastructură militară – baze, aeroporturi militare – în acest sens, a adăugat el.
În acelaşi timp, Lukaşenko a afirmat că, în Occident, Belarusul este acuzat că găzduieşte trupe străine pe teritoriul său. „Aceşti laşi din Occident nu au dreptul să ne acuze că am găzdui baze ruseşti sau chineze sau ale vreunei alte ţări. Uitaţi-vă mai bine la voi, căci voi vă instalaţi baze în Polonia”, stat membru UE şi NATO de la graniţa cu Belarus, a spus Lukaşenko, citat de TASS.
Totuşi, preşedintele belarus a recunoscut că, în cadrul discuţiilor cu omologul său rus, au fost abordate probleme legate de cooperarea cu Federaţia Rusă în domeniul cooperării militare, inclusiv furnizarea de armament modern rusesc către Belarus.
Dar cele două părţi încă nu au stabilit condiţiile acestor livrări de armament, a adăugat Lukaşenko, dând ordin ca responsabili din armată să analizeze ce tipuri de arme ruseşti ar avea nevoie forţele armate belaruse.
La întâlnirea lor la Soci din 28 mai, Putin şi Lukaşenko au discutat despre acordarea celei de-a doua tranşe, de 500.000 de dolari (în jur de 410 milioane de euro), dintr-un credit rusesc de un miliard de dolari, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit canalului Telegram „Pul Pervogo”, asociat serviciului de presă al lui Lukaşenko, problema acordării acestor fonduri „a fost rezolvată în cele din urmă”.
În decembrie 2020, guvernul rus a aprobat un împrumut de un miliard de dolari pentru stingerea şi deservirea datoriei de stat a Belarusului. Prima tranşă de 500 de milioane de dolari a fost transferată Minskului în aceeaşi lună.
Cu ocazia întâlnirii cu Putin la Soci, Lukaşenko s-a asigurat de sprijinul Kremlinului după deturnarea unui avion de linie Ryanair la 23 mai, sub pretextul prezenţei unei bombe la bordul aparatului de zbor, potrivit AFP. Pentru a determina echipajul să redirecţioneze avionul de pasageri care efectua un zbor pe ruta Atena-Vilnius, preşedintele belarus a dat ordin să fie ridicat de la sol un bombardier MiG-29, echipat cu rachete de tipul aer-aer. La aterizare, nu s-a descoperit nicio bombă, dar forţele de securitate belaruse i-au arestat pe jurnalistul disident belarus Roman Protasevici şi pe prietena acestuia, Sofia Sapega, de naţionalitate rusă.
În Occident, gestul regimului de la Minsk a fost calificat drept „terorism de stat”, iar Uniunea Europeană le-a cerut operatorilor aerieni să evite spaţiul aerian belarus şi a decis să interzică accesul companiei naţionale Belavia în spaţiul aerian şi pe aeroporturile europene. UE ia în calcul şi sancţiuni economice şi sectoriale, precum şi extinderea listei cu responsabili belaruşi cărora le vor fi îngheţate activele şi le va fi interzis accesul în spaţiul blocului comunitar, potrivit AFP şi Reuters.
Lituania: ”Suntem vecini cu o bombă cu ceas”
”Lituania are în acest moment ca vecin o bombă cu ceas. Este o problemă politică gravă, de ordin existenţial chiar, atât pentru noi cât şi pentru întreaga Europă. Este nevoie de un angajament ferm al tuturor forţelor politice responsabile din Lituania de a face din eliminarea de la putere a lui Lukaşenko un obiectiv central al politicii externe a ţării noastre”, scrie în publicaţia „Delfi“ cunoscutul editorialist Paulius Gritėnas, consultant în cadrul Institutului pentru Monitorizarea Drepturilor Omului din Lituania.
Este evident, mai scrie el, că toate eforturile diplomatice sunt inutile, ele se întorc împotriva noastră, sunt luate drept un semn de slăbiciune.”În calitate de membri ai NATO şi ai Uniunii Europene putem dezvolta un proiect de Parteneriat estic, pentru a încerca o apropiere de ţări ca Ucraina sau Republica Moldova şi o politică de descurajare a Rusiei, dar în cazul Belarus a fost şi este dificilă, dacă nu imposibilă, o politică de apropiere sau de ajutorare.
Trebuie să cădem cu toţii de acord asupra unui obiectiv foarte exact: Menţinerea la putere a lui Lukaşenko în Belarus constituie o ameninţare directă la adresa statului nostru şi a cetăţenilor noştri.Obiectivul principal al politicii externe a Lituaniei pentru următorul deceniu trebuie să-l constituie înlăturarea de la putere a regimului Lukashenko şi democratizarea Belarusului. Nu putem accepta vecinătatea unui regim care s-a dovedit capabil să-şi transforme ţara într-o Coree de Nord a Europei”, mai scrie editorialistul.
Se încarcă comentariile...
