Chişinău: Limba română continuă să fie boicotată

În republica Moldova există o legislaţie în privinţa folosirii corecte a limbii moldoveneşti. La 20 de ani de la adoptarea normelor lingvistice se constată că acestea nu se aplică în toate sferele de activitate din Republica Moldova. Potrivit ziarului "Timpul" de la Chişinău, o mare parte a instituţiilor statului şi a agenţilor economici continuă să boicoteze limba română, fără a fi sancţionaţi.

Mai citeşte şi:

• Comuniştii moldoveni, alergici la opoziţie
• Comuniştii moldoveni, alergici la opoziţie
• Urechean ar putea fi premier în viitorul guvern de la Chişinău

Panourile publicitare sunt pline de greşeli gramaticale şi tinerii preferă rusismele. Mai mult chiar, unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului la conducerea căruia se află, comentează Timpul. Pe de altă parte, situaţia lingvistică din Transnistria este o imagine fidelă a celei din URSS.

Potrivit publicaţiei, spaţiul mediatic din Republica Moldova este ocupat, în principal, de posturi de radio şi televiziune de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova - a fost desfiinţat în 1994 şi transformat în Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect Ambasadei Federaţiei Ruse.

La solicitarea ziarului, expun situaţia existentă mai multe pesonalităţi ale vieţii politice din R. Moldova.

Pentru fostul ministru al culturii din primul guvern democrat al Republicii Moldova, Ion Ungureanu, deşi au fost adoptate nişte legi bune privind funcţionarea limbii române în Republica Moldova, n-a existat forţa şi tactul necesar pentru ca acestea să şi fie implemente. 

Oleg Serebrean, vicepreşedintele Partidului Democrat, consideră la rândul său că situaţia lingvistică din Republica Moldova nu s-a schimbat esenţial nici după 20 de ani.

Iurie Leancă, deputat al Partidului Liberal Democrat, insistă asupra reformulării denumirii limbii de stat - nu moldovenească, ci română. El explică faptul că statul nu a făcut  nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei limbii române şi că nici sistemul de învăţământ nu şi-a fixat acest obiectiv.

Corina Fusu, deputat din partea Partidului Liberal, consideră că discuţiile despre limbă au fost provocate intenţionat pe parcursul acestor 20 de ani, ca tactică de a sustrage atenţia oamenilor de la problemele lor adevărate.