Bugetele europene, controlate la Bruxelles!

Bugetele ţărilor indisciplinate ar putea fi supravegheate strict de autorităţile europene pentru a evita repetarea scenariului grec. Înainte de a ajunge în parlamentele naţionale, propunerile bugetare ar urma să fie luate la puricat de către Comisia Europeană şi Consiliul Miniştrilor de Finanţe.

Propunerea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de înfiinţare a unui mecanism de evaluare a bugetelor naţionale a tulburat şi mai mult apele în UE, deja divizată şi măcinată din cauza măsurilor ce trebuie luate pentru a ieşi cu bine la liman din criza economică şi financiară. Soluţia Comisiei, anunţată miercuri, mai are un singur hop de trecut: acordul liderilor europeni la summitul de vară din iunie.

Înainte de a fi aprobate de parlamentele naţionale, proiectele de buget ar urma să fie examinate de CE şi de Consiliul Miniştrilor de Finanţe (ECOFIN) pentru a evita „măsluiri" ale cifrelor reale, aşa cum s-a întâmplat mulţi ani în cazul Greciei, şi nu numai. „Să fim clari. Nu putem avea o uniune monetară, fără o uniune economică. Statele membre trebuie să aibă curajul să spună dacă vor sau nu o uniune economică. Dacă nu, mai bine să uităm complet şi uniunea monetară", a declarat răspicat Jose Manuel Barroso.

Portughezul s-a grăbit să liniştească spiritele, precizând că nu este vorba de o încălcare a suveranităţii naţionale, ci dimpotrivă. Mecanismul le va permite legislativelor naţionale să aibă mai multe informaţii asupra bugetelor pe care le aprobă. Sistemul de supervizare va fi aplicat tuturor ţărilor membre ale UE, dar controlul va fi mult mai strict pentru statele din zona euro, astfel încât acestea să respecte prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere.

Deficitul bugetar de 3% din PIB şi un nivel al datoriei publice de până la 60% din PIB sunt două dintre condiţiile Pactului pe care mai multe ţări nu au reuşit să le îndeplinească în ultimii ani.

Pedepse pentru recidivişti

Ca să evite astfel de situaţii, oficialii europeni s-au gândit şi la nişte măsuri de „pedepsire" pentru ţările recidiviste: pierderea unor fonduri de coeziune.
Statele aflate într-o astfel de situaţie vor fi avertizare că există posibilitatea să piardă fonduri, dar li se va acorda o perioadă de graţie pentru a-şi putea corecta deficitul. Totodată, statele din zona euro vor fi obligate să îşi crească depozitele în perioade normale, pentru a avea o plasă de siguranţă „în vremuri grele".

Prima reacţie negativă la propunerea CE nu a întârziat să apară. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, a calificat drept „stranie" dorinţa Buxellesului de a avea un cuvânt de spus asupra bugetelor naţionale. Sistemul „ar putea fi valabil pentru ţările ale căror politici bugetare nu respectă condiţiile Pactului", a declarat vădit iritat şeful Guvernului de la Stockholm.

Dacă ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, consideră utilă "încrucişarea" proiectelor bugetare, purtătorul de cuvânt al Guvernului s-a arătat ceva mai rezervat, amintind că „Parlamentul francez votează bugetul naţional". Cum era de aşteptat nici proaspătul premier britanic, David Cameron, nu este încântat de idee.

Guvernarea economică

Primul test al euroscepticului de la Londra va avea loc săptămâna viitoare, când preşedintele UE, Herman Van Rompuy, se va întâlni cu mai mulţi oficiali europeni pentru a discuta despre „guvernul economic" al celor 27 de state membre, mecanism ce ar urma să coordoneze politicile economice europene.

Tratatul de la Lisabona, ignorat

Noua propunere a Comisiei Europene vine în contradicţie cu prevederile Tratatului de la Lisabona care a intrat în vigoare la 1 decembrie anul trecut, după ce a întâmpinat mai multe obstacole în câteva state membre.

Potrivit acestui document, considerat fundamental pentru funcţionarea UE în 27 de membri, Parlamentele naţionale primesc o mai mare autoritate. Scopul era ca deciziile să fie luate cât mai aproape de cetăţeni.

Transferuri fiscale

Ţările din zona euro ar trebui să adopte un nou sistem de coordonare bugetară transfrontalieră, a declarat, ieri, şeful Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, într-un interviu acordat cotidianului britanic "Financial Times". În perioade de criză ar putea fi introduse transferuri fiscale pe termen scurt, de la bugetul unei ţări la bugetul alteia aflate în dificultate, a explicat Dominique Strauss-Kahn.

Directorul FMI a recunoscut că ideea ar putea întâmpina rezistenţă din partea Berlinului, dar a precizat că ar fi un pas înainte pentru a ajunge la "guvernul economic european" despre care se vorbeşte atât de mult în ultimul timp.

Divergenţe în coaliţie

Neînţelegerile din cadrul coaliţiei de la Berlin s-au adâncit şi mai mult după anunţul lui Barroso referitor la supravegherea bugetară. „Criza monedei euro nu este una obişnuită, ea reprezintă cel mai dificil test pe care Europa trebuie să-l treacă după 1990, dacă nu chiar din ultimii 35 de ani", a afirmat, ieri, la Aachen, cancelarul Angela Merkel (foto).

„Dacă euro va fi un eşec, nu va fi vorba doar de un eşec al monedei. Va eşua şi Europa, ideea unificării Europei. Avem o monedă unică, dar nu şi o uniune politică şi economică. Aceasta este oportunitatea oferită de criză", a afirmat Merkel, adăugând că, într-un final, toate ţările din UE vor adera la moneda unică.

Pledoaria cancelarului creştin-democrat a fost contestată chiar de către aliaţii liberal-democraţi. La Berlin, ministrul de Externe, Guido Westerwelle, a criticat propunerea Comisiei. "Bugetele sunt o problemă a legislativelor naţionale. Comisia Europeană nu poate decide asupra bugetului, asta e treaba Bundestagului", a spus Westerwelle.

De altfel, până de curând şi Angela Merkel, ca şi predecesorii săi, s-a opus ideei îmbunătăţirii coordonării politicii economice, de teamă că state precum Franţa ar putea să încerce să îşi exercite influenţa asupra Băncii Centrale Europene. Riscul extinderii crizei elene a făcut-o să renunţe la opoziţia faţă de o coordonare mai bună a politicilor UE.

Comentariu
Cristian Ghinea expert în afaceri europene

„Trebuie să aderăm la euro"

Cred că propunerea reprezintă o şansă pentru România, dacă este să ne gândim la ce fel de politicieni avem. Dacă privim în urmă, vedem cum am epuizat creşterea economică în cheltuieli sociale absurde. Nu este o ideea rea ca bugetul nostru să fie supravegheat de ţări mai responsabile. Din păcate, României nu i se vor aplica toate mecanismele de evaluare, nefiind în zona euro. Chiar dacă orizontul de aderare la uniunea monetară s-a îndepărtat undeva spre 2018, clasa noastră politică ar trebui să depună toate eforturile pentru a intra în zona euro.

Cred că propunerea are acceptul Parisului şi al Berlinului şi sper că acesta este doar un balon de încercare. Până la urmă tot parlamentele naţionale vor adopta bugetele. Ar fi bine ca Bruxellesul să vină cu propuneri şi mai consistente. În urmă cu câţiva ani, fostul premier francez, Édouard Balladur, propunea ca bugetele naţionale să fie votate chiar de către Consiliul European.

Comentariu
Daniel Dăianu analist economic

„O măsură binevenită pentru România"

Propunerea de evaluare a bugetelor naţionale de către Comisia Europeană şi Consiliul Miniştrilor de Finanţe este o măsură binevenită pentru ţările din zona monetară şi, prin extrapolare, pentru întreaga Uniune Europeană, inclusiv pentru România. Dacă nu se va reforma sistemul de monitorizare şi de stabilizare există pericolul real de destrămare a zonei euro.

Mai ales că problema nu este reprezentată doar de datoriile publice mari, ci şi de dezechilibre de altă natură, cum ar fi evoluţii salariale, precum cele din Spania şi Portugalia, care nu au ţinut cont de realitatea economică. De asemenea, este necesar un mecanism de stabilizare care să prevină atacurile speculatorilor pe titluri de stat.