INFOGRAFIE Cei şapte magnifici care conduc China. Cum vor „Prinţii Roşii” să schimbe din temelii economia chineză

În timpul reuniunilor plenare, accesul populaţiei şi al presei este sistat complet în anumite părţi ale Beijingului. FOTO Reuters

Cei mai puternici lideri chinezi se vor întâlni la sfârşitul acestei săptămâni pentru a trasa viitorul Chinei. Sforile sunt însă trase de cei şapte membri ai Biroului Politic de Conducere al Partidul Comunist.

Chinezii îşi vor afla viitorul în acest sfârşit de săptămână. A treia sesiune plenară a Partidului Comunist Chinez începe sâmbătă la Beijing şi se va încheia pe 12 noiembrie. Este prima reuniune de la schimbarea de la conducerea partidului şi are ca scop trasarea politicilor şi a strategiei economice a Chinei, adică mult-aşteptata reformă economică promisă de Beijing de mai bine de doi ani. 

Schimbările decise vor fi semnificative, spun analiştii, bazându-se în primul rând pe venirea la putere a „gărzii noi” în Partidul Comunist, dominată de aşa-numiţii „prinţi roşii”. Practic, aceştia sunt urmaşii revoluţionarilor comunişti, care au înfiinţat Republica Populară Chineză. „Prinţii roşii” sunt şcoliţi în străinătate şi sunt orientaţi către dezvoltarea sectorului privat pentru implusionarea economiei, spre deosebire de colegii lor populişti.

Reforma economică a „prinţilor roşii”

Astfel, se aşteaptă ca plenara să ducă la adoptarea unor măsuri puternice pentru încurajarea afacerilor, totul cu scopul declarat al reorientării economiei chineze de la manufacturile ieftine şi dependenţa de exporturi către producţie cu valoare adăugată şi consum intern.

De aceea, „prinţii roşii” vor ca Beijingul să aplice o serie de reforme pentru atragerea investitorilor străini, printre care legi pentru protejarea drepturilor contractuale şi a intereselor străinilor. Vor fi discutate şi legi care ating cele mai adânci laturi ale ideologiei de stânga, precum iniţiativa de a permite tranzacţionarea terenurilor agricole colectivizate.

„Guvernul a demarat deja reforme în arii precum sistemul financiar, fiscalitate – înlocuirea taxei pe afacere cu taxa pe valoarea adăugată –, administraţia guvernamentală, companiile de stat şi monopolurile de stat – printre care şi cel asupra căilor ferate, precum şi în ceea ce priveşte controlarea preţurilor de către stat, au făcut paşi pentru liberalizarea preţurilor”, spune Yonghao Pu, director de investiţii pentru regiunea Asia-Pacific în cadrul grupului bancar UBS.

Alte iniţiative rămân însă sub semnul întrebării. Cele mai importante dintre acestea sunt revizuirea impozitului pe proprietate, folosirea terenurilor şi regula copilului unic.

După aproape trei decenii de creştere constantă a economiei, cu avansuri puternice în ultimii ani (8,7% în 2009, 10,3% în 2010, aproximativ 8% în 2011 şi 7,8% în 2012), economia chineză pare să dea semne de „oboseală”. 

Piaţa imobiliară a înregistrat o scădere semnificativă a preţurilor, exporturile (care depind de cererea din Europa şi SUA) au fost afectate, iar statul are datorii ascunse în valoare de 1.500 de miliarde de dolari de pe urma proiectelor ambiţioase de infrastructură. 

Sectorul industrial chinez a fost lovit dur de criza datoriilor de stat din Europa, iar asta s-a reflectat deja în evoluţia economiei, care a încetinit considerabil în 2012. Analiştii se aşteaptă la continuarea la deteriorarea climatului.

Efectele crizei datoriilor de stat din Europa şi-au spus deja cuvântul în ceea ce priveşte ritmul de creştere economică al Chinei. Uniunea Europeană este al doilea partener comercial al Chinei, aşa că orice problemă cu care se confruntă blocul comunitar se reflectă în scurt timp în evoluţia economiei chineze. 

Până acum, Beijingul a reuşit să evite criza prin investiţiile masive în infrastructură, însă hibele acestei strategii au început deja să iasă la iveală. Imaginile cu oraşele-fantomă din China au făcut înconjurul lumii, iar calitatea lucrărilor a devenit de notorietate. În ultimii ani, şase poduri nou-construite s-au prăbuşit în China.

CITEŞTE MAI MULT

Sfârşitul basmului pentru economia chineză?

Un castel din cărţi de joc, în care banii din credite cu garanţii dubioase au construit autostrăzi-suspendate şi oraşe-fantomă. Aşa este descrisă acum China, care s-a transformat peste noapte din motorul creşterii economice mondiale în principalul factor de risc, spun economiştii.

Bursele din China închid a doua zi consecutiv în scădere

Bursele din China şi-au continuat declinul şi marţi, iar fuga investitorilor a cauzat o scădere de 20% faţă de sfârşitul lunii mai.

„Fabrica lumii” începe să stea degeaba. Producţia din China scade pentru prima dată în 2013

Criza de creditare cu care se confruntă companiile din China şi problemele din sectorul bancar şi-au pus amprent asupra producţiei ţării. Pentru prima dată din noiembrie 2012, indicele managerilor de achizii - principalul indicator economic al activităţii industriale - se va contracta în iunie, sunt de părere economiştii.

Se clatină comunismul în China? Muncitorii învaţă să-şi ceară drepturile

Pasa proastă prin care trece economia chineză ameninţă pactul tacit dintre Partidul Comunist şi populaţie – chinezii acceptă restricţiile civice şi îngrădirea libertăţilor pentru locuri de muncă şi preţuri scăzute. Inflaţia ajunge la cote alarmante, iar mii de muncitori chinezi au învăţat să protesteze.

Piaţa imobiliară chineză, încă un pas spre prăbuşire

Preţurile locuinţelor au scăzut luna trecută în aproape jumătate dintre marile oraşe chineze, după ce oficialii de la Beijing au luat măsuri dure pentru a dezumfla bula imobiliară.

Începe sfârşitul pentru economia chineză?

Exporturile scad, creşterea economică a încetinit, iar piaţa imobiliară se clatină. PIB a crescut însă cu 8% în 2011. Are Beijingul motive să se îngrijoreze?