România, tot mai departe de „sita Schengen“

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a denunţat „Europa ca o sită”. Între timp, criza politică din Olanda, generată de demisia Guvernului, întârzie aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

În încercarea de a atrage de partea sa cât mai mulţi votanţi ai extremei drepte, şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, va face presiuni asupra  partenerilor săi din Uniunea Europeană pentru a accepta închiderea frontierelor naţionale în cazul unui important val de imigranţi, scrie „Libération".

„Francezii nu mai vor o Europă ca o sită. Acesta este mesajul pe care l-am perceput", a afirmat Sarkozy, după primul tur al prezidenţialelor, în care candidata de extremă dreapta Marine Le Pen a obţinut un scor-record (17,9%). „Dacă Europa nu îşi poate apăra frontiera, Franţa o va face", a subliniat el. „O Europă care nu îşi stăpâneşte fluxurile migratorii este terminată", a spus Sarkozy la o reuniune electorală.

Susţinere din partea germaniei

Ministrul francez de Interne, Claude Guéant, va apăra această poziţie mâine, în cadrul unei reuniuni, la Luxemburg, cu omologii săi din Uniunea Europeană. El va solicita posibilitatea restabilirii controalelor la frontierele naţionale timp de o lună, în cazul în care apar probleme la o frontieră externă a spaţiului Schengen, şi prelungirea măsurii, dacă va fi necesar.

Germania susţine solicitarea, exprimată într-o scrisoare comună, semnată de către ministrul de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich. În acest timp, în calea aderării României şi Bulgariei la Schengen a apărut un nou obstacol. Potrivit directorului adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, Adriaan Schout, citat de site-ul novinite.com, cel mai probabil, Olanda nu va aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen înaintea anticipatelor care vor fi organizate în această toamnă.

Alegerile survin după ce, luni, Guvernul condus de Mark Rutte a demisionat, în urma eşecului negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor. Schout a subliniat că partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă.

Potrivit lui, o evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda. Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În momentul de faţă, Olanda este singurul stat membru UE care se opune integrării României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie.