Europa, îngenuncheată de agenţiile de rating

Moody’s a retrogradat Irlanda, anticipând un nou împrumut. Spania a ascuns sub preş deficitele reale ale regiunii Castilla La Mancha. Liderii de la Atena acuză pieţele financiare internaţionale că folosesc Grecia drept pretext pentru a ataca moneda europeană.

Agenţia de evaluare Moody's a retrogradat cu o treaptă ratingul Irlandei, de la „Baa3" la „Ba1", calificativ aflat în categoria „junk". Moody's şi-a explicat decizia prin faptul că Dublinul va avea nevoie de un nou împrumut din partea instituţiilor financiare internaţionale, după cel în valoare de 85 de miliarde de euro încheiat anul trecut cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. Celelalte două mari agenţii de rating, Standard & Poor's şi Fitch, atribuie Irlandei ratingul „BBB+", cu trei trepte deasupra categoriei „junk".

Anunţul agenţiei a luat prin surprindere guvernul irlandez, care dorea să revină pe pieţe în 2013, după derularea actualului acord cu FMI şi UE. Prin urmare, nai mulţi miniştri au lansat atacuri la adresa Moody's, a cărui decizie a fost catalogată drept „nejustificată" şi „frustrantă". Ministrul pentru locuri de muncă şi întreprinderi, Richard Bruton, a declarat că retrogradarea este cauzată de tergiversările europenilor privind rezolvarea crizei, şi nu de Irlanda, care şi-a îndeplinit toate obligaţiile impuse de instituţiile financiare. Oliver Whelan, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare a Datoriilor, a respins posibilitatea ca Irlanda să solicite un nou bailout. Politicienii de la Dublin au avertizat că mişcarea va afecta crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică, în general. 

Protestul cârnatului în Spania

Atacul elen

Incapacitatea europenilor de a acţiona ferm a fost criticată şi la Atena. Premierul Giorgios Papandreu i-a trimis liderului zonei euro, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în care precizează că Grecia a dat dovadă de voinţă politică şi determinare prin adoptarea unor noi măsuri de austeritare, una dintre condiţiile europenilor pentru acordarea unui nou împrumut. „Pieţele şi agenţiile de rating nu au răspuns aşa cum ne aşteptam. Continuă să se îndoiască (şi să pedepsească) programul de reforme iniţiat de Grecia şi de Europa şi pun astfel în pericol redresarea economică a întregului continent", scrie premierul elen.

Papandreu a mai cerut un „leadership vizionar şi puternic", precizând că orice ar face Grecia nu este suficient pentru a evita o nouă criză şi o contagiune dacă UE nu ia decizii colective corecte. „Grecia este responsabilă pentru lipsa de măsuri din trecut. Dar în ultimul an am îndurat multe, am luat decizii fără precedent şi totuşi am plătit din cauza dezordinii şi a prea multor experimente", îşi încheie scrisoarea Papandreu.   

„Toată lumea ştie că nu Grecia este problema. Grecia este doar o scuză pentru un atac asupra euro", a declarat ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos. El a mai precizat că Atena are nevoie de un nou împrumut până la 15 septembrie şi este pregătită să adopte noi măsuri de austeritate. Potrivit „The Guardian", mai mulţi oficiali europeni au lăsat să se înţeleagă că un al doilea bailout pentru Grecia ar putea fi de două ori mai mare decât se estimase iniţial. Până acum, cifra avansată se situa în jurul a 100 de miliarde de euro.

Italienii promit austeritate

Apeluri la luarea unor măsuri au venit şi din partea Portugaliei, ţară retrogradată şi ea săptămâna trecut la categoria „junk", tot de către Moody's. Imediat după retrogradarea Portugaliei, comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, declara că „Europa nu poate permite ca trei agenţii private din SUA să distrugă euro". Silvio Berlusconi i-a asigurat pe europeni că are un guvern „stabil şi puternic" şi o majoritate în Parlament „unită şi determinată", ceea ce va asigura adoptarea cât mai rapidă a programului de austeritate, în valoare de peste 40 de miliarde de euro.

Produsele vândute cu doi euro, la mare căutare printre irlandezi

Guvernatorul Băncii Centrale Italiene, Mario Draghi (viitor preşedinte al BCE) a atras atenţia că este nevoie de alte reduceri bugetare pentru a evita o creştere prea mare a taxelor şi impozitelor. Sindicatele ameninţă însă cu greve şi proteste, nemulţumiţi că austeritatea - un cuvânt intrat recent în dicţionarul italian, potrivit „The New York Times" - nu se aplică şi politicienilor. În 2010, salariul mediu anual al unui parlamentar a fost de 140.000 de euro, dublu faţă de cel al unui deputat britanic. Pe lângă salariu, un parlamentar italian primeşte aproape 8.800 de euro lunar pentru biroul său, bani pe care nu trebuie să-i justifice în niciun fel. Masajele terapeutice, vizitele la băile termale sau reducerile în sistemul de sănătate de care beneficiază parlamentarii italieni reprezintă o povară pentru cheltuielile publice, notează „The Wall Street Journal".

Îngrijorare în Spania

Aflată şi ea în colimatorul pieţelor, Spania riscă să se confrunte cu noi probleme, după ce guvernatorul regiunii Castilla La Mancha, Maria Dolores de Cospedal, a declarat că deficitul bugetar este de două ori mai mare decât cel anunţat de predecesorul ei, socialistul José Maria Barreda. Acesta anunţase un deficit de 1,78% din PIB-ul regiunii, mai mare oricum decât limita impusă de guvernul central - 1,3%. Analistul Ruberto Ruiz de la UBS este de părere că aceste informaţii aruncă o nouă umbră asupra finanţelor spaniole. Ministrul de Finanţe, Elena Salgado, a declarat ieri că reducerea bugetară de 3,8% pentru anul viitor ar putea să nu fie suficientă.

Ce e mai rău

Potrivit „Wall Street Journal", băncile europene se pregătesc de ce e mai rău: stochează mai mulţi bani la BCE şi investesc masiv în credit-default swaps.

Fără evaluări

Agenţiile de evaluare au adâncit criza zonei euro, iar pieţele financiare pot trăi fără ele, a declarat tranşant Ewald Nowotny, membru în Consiliul BCE. „Ele nu ne dau informaţii esenţiale, ci doar îşi exprimă o opinie", a declarat Nowotny.

85 de miliarde de euro a împrumutat Irlanda de la FMI şi UE.

Pensiile a milioane de americani, în pericol

Trei agenţii de rating avertizează Statele Unite că, dacă nu-şi rezolvă problema datoriilor, vor fi retrogradate. Semnalul vine pe fondul unor negocieri eşuate între republicanii şi democraţii din Congresul american pe tema reducerii deficitului bugetar. Dacă până la 2 august nu va fi aprobată creşterea limitei de îndatorare, Statele Unite riscă să intre în incapacitate de plată şi într-o nouă recesiune, au avertizat reprezentanţi ai Trezoreriei şi analişti privaţi.

Preşedintele Barack Obama a avertizat ieri că lipsa unui acord pe această temă riscă să blocheze luna viitoare plăţile către 50 de milioane de oameni. Vizaţi sunt pensionarii şi alţi beneficiari ai asistenţei sociale acordate de statul american, soldaţi în rezervă şi oameni cu dizabilităţi. „Ar trebui să nu lăsăm o astfel de problemă nesoluţionată, care nu priveşte doar economia Statelor Unite, ci economia întregii lumi, până în ultima clipă", a declarat liderul de la Casa Albă postului CBS. „Nu este o problemă a republicanilor sau a democraţilor. Ceea ce avem de rezolvat este o problemă de interes naţional", a subliniat Obama.

Datoria reală britanică - două trilioane de lire

Ieri, Guvernul Marii Britanii urma să anunţe valoarea reală a datoriei publice: 2 trilioane de lire sterline (sau 2.200 de miliarde de euro, 80% din PIB), adică mai mult decât cea a Greciei, Spaniei, Portugaliei şi Irlandei laolaltă. Ministrul de Finanţe George Osborne (foto), notează presa britanică, doreşte ca plătitorul de taxe britanic să ştie exact care sunt şi costurile ascunse (sumele care nu erau luate în considerare la calculul datoriei) ale economiei britanice. Este vorba în special de costul pensiilor din sectorul public (profesori, poliţişti, pensionari din domeniul sănătăţii), care vor ajunge la suma de 1.100 de miliarde de lire. Costurile cu pensiile au crescut cu 330 de miliarde din 2008 până în prezent. Şi investiţiile (construcţiile de şcoli şi spitale mai ales) vor mări îndatorarea cu încă 40 de miliarde de lire.

Decenii de austeritate

„Mulţi oameni ar fi uimiţi să ştie că până acum guvernul nu a avut nici măcar un set de acte contabile, cum ar avea orice companie privată", a declarat, sub acoperirea anonimatului, un oficial din cadrul Trezoreriei. Poate fi însă şi o "pregătire" a britanicilor pentru noi taxe. Învinuită pentru ascunderea cifrelor reale este fosta guvernare laburistă a lui Gordon Brown.Oficialii britanici susţin că publicarea datoriei reale nu va afecta cifrele oficiale care influenţează costul la care se împrumută Marea Britanie pe pieţele financiare.

În acelaşi timp însă, va fi nevoie de decenii de austeritate pentru ca economia britanică să se refacă. Iar în lipsa impunerii unor noi taxe şi/sau a reducerilor de cheltuieli publice, britanii vor continua să sufere, mai ales că populaţia din Regat îmbătrâneşte accelerat, avertizează Biroul pentru Responsabilitate Bugetară.