Debut cu grevă pentru diplomaţia europeană

Catherine Ashton a primit ieri acordul final pentru „Ministerul de Externe al UE“, pe fondul protestului diplomaţilor italieni. Angajaţii Ministerului italian de Externe au protestat faţă de reducerea bugetului cu 10% şi îngheţarea salariilor pe o perioadă de trei ani.

Serviciul European de Acţiune Externă (EEAS), viitorul "minister de Externe al UE", a debutat ieri cu stângul, în contextul grevei neobişnuite a diplomaţilor italieni. Gestul acestora a survenit în condiţiile în care toate guvernele din ţările Uniunii Europene s-au angajat să opereze reduceri bugetare.

Diplomaţii italieni şi-au exprimat temerile faţă de "paralizia funcţională progresivă" a ministerului şi a celor 325 de reprezentanţe ale sale din întreaga lume, prin aplicarea unui proiect de îngheţare pe trei ani a salariilor funcţionarilor şi de reducere cu 10% a bugetului. Angajaţii din centrală şi cei din ambasade, consulate, reprezentanţe permanente şi institute culturale şi-au redus la minimum activitatea.

Citiţi şi: La ce bun ambasadele Uniunii Europene ?

Reducerile de la MAE Italian fac parte dintr-un plan mai amplu de măsuri de austeritate în valoare de 24,9 miliarde de euro prin care Guvernul de la Roma vrea să reducă deficitul public la 2,7% din PIB în 2012, faţă de 5,3% în 2009.

"Protestul nu este îndreptat împotriva ministrului, care a criticat adesea măsurile de austeritate din cadrul Ministerului de Externe", au ţinut să-l asigure angajaţii de Franco Frattini, care, în replică, a calificat greva drept "un răspuns greşit la o cerere corectă".

Lupta pentru posturi

Diplomaţii italieni nu sunt singurii nemulţumiţi, colegii lor din Olanda, Suedia şi Bulgaria, ţări ce vor închide mai multe ambasade şi consulate, fiind tentaţi să recurgă la aceeaşi formă de protest.

În timp ce guvernele naţionale strâng cureaua, Bruxellesul nu pare a avea astfel de griji. Având la dispoziţie aproape 10 milioane de euro doar pentru acest an, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, urmează să anunţe numele şefilor celor 30 de reprezentanţe ale UE din întreaga lume. Ashton doreşte ca noul corp diplomatic să fie operaţional de la începutul lunii decembrie, pentru a marca simbolic un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Ieri, britanica a prezentat miniştrilor o organigramă, fără a anunţa vreun nume. "Această organigramă este în conformitate cu ceea ce ne dorim, un secretar general şi doi adjuncţi ai acestuia", a declarat secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, în timpul unei conferinţe de presă. Pe de altă parte, Lellouche a spus că "este de dorit ca Franţa să continue să îşi păstreze o reţea diplomatică mondială".

"O diplomaţie europeană va ajuta foarte mult UE să vorbească pe o singură voce", a afirmat şeful diplomaţiei belgiene, Steven Vanackere, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a UE.

Zece posturi vor reveni unor diplomaţi din ţările UE, iar 20 vor fi oferite unor funcţionari din Consiliu şi Comisie. Prevăzător, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, l-a numit anul trecut în postul de ambasador al UE la Washington pe un conaţional şi apropiat al său, João Vale de Almeida. Un alt nume vehiculat este cel al francezului Pierre Vimont, actualul ambasador la Washington, pe care Parisul îl vrea în funcţia de secretar general. Potrivit unor surse diplomatice citate de presa franceză, UE va fi reprezentată la Naţiunile Unite de un spaniol.

Simplificare sau complicare?

Dacă la nivel declarativ EEAS are ca obiectiv o mai bună reprezentare a UE la nivel internaţional, mulţi analişti se tem că în final el nu va face decât să complice şi mai mult lucrurile. "Cocktailul" de reprezentanţi ai ţărilor membre, ai Consiliului European şi ai Comisiei, precum şi rolul pe care-l are Parlamentul în a controla bugetar funcţionarea corpului ar putea transforma EEAS într-o structură complicată, dificil de condus.

Nostalgia după Solana

Mai multe capitale europene cred că mandatul lui Javier Solana ar fi trebuit prelungit cu o jumătate de an, pentru ca Ashton să aibă mai mult răgaz pentru punerea la punct a detaliilor EEAS, comentează cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung".

Numărul de telefon de la Bruxelles

Negocierile pentru formarea EEAS au arătat, încă o dată, divergenţele din rândul ţărilor europene, precum şi dorinţa celor mai multe state de a-şi păstra propria politică externă. Iar Ashton nu a venit până acum cu nicio soluţie pentru a rezolva această problemă spinoasă. Recentul aviz al Curţii Internaţionale de la Haga, potrivit căruia declaraţia de independenţă a Kosovo nu încalcă dreptul internaţional a arătat din nou lipsa unei politici europene comune. Relaţia cu Rusia este un alt aspect tratat diferit de ţările UE.

Fostul comisar Chris Patten apreciază că incapacitatea ţărilor membre de "a cânta după aceleaşi note" face ca influenţa sa politică să nu se ridice la puterea sa economică. Janis Emmanouilidis, analist la European Policy Centre, nu crede că EEAS va schimba în mod radical politica externă a UE. Serviciul nu va răspunde probabil nici la dilema fostului secretar american de Stat, Henry Kissinger, care nu ştia pe cine să sune la Bruxelles. Potrivit Europa Liberă, Ashton ar fi glumit că la telefonul UE răspunde un robot: "apăsaţi 1 pentru poziţia franceză, 2 pentru cea germană şi 3 pentru cea britanică".

Diplomaţi români pentru UE

România va avea şi ea reprezentanţi în serviciul diplomatic al Uniunii Europene. „România a prezentat trei candidaturi serioase care vizează reprezentanţele diplomatice ale României din Washington, Beijing şi Tbilisi“, a declarat recent, pentru „Adevărul“, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi. El a precizat că MAE va veni cu propuneri suplimentare pentru corpul diplomatic comunitar. Diplomaţii români vor fi aleşi din centrala MAE dar şi din misiunile externe ale României.

„Profesionalismul, experienţa, nivelul de competenţă certificat şi prin studii şi misiuni deja asumate - au fost criteriile esenţiale“, ale Ministerului român de Externe în selecţia candidaţilor săi pentru Bruxelles. Baconschi a subliniat şi că România are pretenţia la câteva posturi de conducere în noua structură condusă de Catherine Ashton. „Am purtat un dialog constant cu doamna Ashton. Ne-ar interesa o poziţie de director în centrala acestui serviciu“, a subliniat, pentru „Adevărul“, Baconschi. El nu a ascuns că România şi-a exprimat nemulţumirea faţă de transparenţa procesului de selecţie a diplomaţilor.

„Nu este însă vorba doar de noi, ci în general de statele membre mai noi şi mici care au senzaţia că sunt lăsate deoparte. Dacă vrem ca această structură să fie legitimă şi funcţională trebuie ca şi diplomaţi din România să poată accede la anumite poziţii în noul serviciu“, a adăugat Baconschi care a precizat că Ashton i-a dat asigurări că România va avea cota sa parte în componenţa serviciului european.