Banca Mondială critică oprirea privatizărilor din energie

Deoarece programul României de privatizări în sectorul energetic a fost sistat, investiţiile propuse de International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, nu s-au concretizat, se arată în în Strategia de parteneriat a Băncii Mondiale cu România pentru perioada 2009-2013.

Oficialii Băncii Mondiale (BM) arată că, după 2006, nicio nouă privatizare în energie nu a fost lansată, în ciuda unei pieţe foarte interesate de companiile de stat româneşti.

„Cele trei companii de distribuţie care au rămas în sectorul public ar fi putut fi privatizate, în condiţiile în care au trezit un interes puternic în piaţă. Din cauza sistării privatizărilor companiilor de utilităţi, investiţiile propuse de IFC în sectorul energetic nu s-au concretizat”, se arată în documentul Băncii Mondiale.

„Două viitoare proiecte energetice FY08 şi FY09, precum şi o garanţie parţială de risc pentru privatizarea producătorilor de energie erau preconizate, însă nu s-au materializat din cauza opoziţiei Guvernului faţă de privatizările din energie şi din cauza propunerii Executivului României de a înfiinţa un compion energetic naţional”, spun oficialii BM.

Aceştia mai arată că, „dacă Guvernul decide să reia procesul de privatizare şi să includă în acest proces companiile energetice rămase în proprietatea statului, dar şi companiile miniere, Banca va analiza acordarea unui ajutor în acest proces”.

Piaţa liberă de energie, încă limitată

Responsabilii băncii mai susţin că, înainte de 2007, sectorul avea un cadru legislativ satisfăcător, ceea ce a permis României să privatizeze cu succes unele distribuţii de gaze şi electricitate, cu suportul Băncii Mondiale.

Piaţa de electricitate, care totalizează circa 9,5 milioane de consumatori, a fost liberalizată în 2007, însă puţini casnici sau eligibili şi-au exercitat dreptul de a schimba furnizorul de energie. Astfel că piaţa liberă a rămas limitată, la circa 50%.

Banca Mondială mai precizează că este foarte importantă dezvoltarea sistemului de transport al energiei, inclusiv pentru a absorbi electricitatea produsă din surse regenerabile. De asemenea, trebuie majorată participarea sectorului privat în investiţiile din sectorul energetic.

În documentul publicat astăzi de Banca Mondială se mai arată că, pentru 2009, era prevăzută acordarea unui împrumut de 150 de milioane de dolari pentru realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, care nu a fost concretizat.

Planurile Ministerului Economiei

Ministerul Economiei vrea să înfiinţeze două noi companii energetice, prin divizarea celor existente.

Astfel, din prima companie vor face parte complexurile Turceni, Rovinari şi Craiova, reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, hidrocentralele Vâlcea şi Slatina, Societatea Naţională a Lignitului şi o parte din Electrica.

În a doua companie vor intra Romgaz, cealaltă parte din Electrica, termocentralele Deva, Paroşeni şi Elcen, CNH, hidrocentralele Porţile de Fier, Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa şi Sibiu.

Potrivit intenţiilor Ministerului, noile companii vor fi funcţionale până la finele acestui an.

În luna aprilie, oficialii Băncii Mondiale declarau, pentru "Adevărul", că această modalitate de reorganizare va duce la colapsul întregului sector energetic, întrucât termocentralele şi minele, care au nevoie de investiţii mari, vor înghiţi profitul hidrocentralelor.