Repetiţia, mama învăţăturii

Repetiţia, mama învăţăturii

Multe dintre măsurile anticriză „adoptate“ luni se aplică deja, altele au fost anunţate în urmă cu mai bine de şase luni. Noutăţile sunt puţine şi vag explicate.

Decizia cea mai aşteptată de mediul de afaceri - scutirea impozitului reinvestit în economia reală - este o măsură anunţată chiar de la intrarea la guvernare. Ea a fost amânată, însă, în mod repetat. Cele două programe „Rabla“ – pentru firme şi pentru utilaje agricole – au fost anunţate încă din luna aprilie.

Eliminarea impozitului minim şi înlocuirea acestuia cu unul forfetar pe domeniile cu evaziune fiscală a fost, de asemenea, discutată şi anunţată anterior. Scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor depuse la bănci de persoane fizice se aplică deja. O noutate ar fi includerea unui plafon lunar de 1.000 de lei pentru neimpozitarea venitului salarial în cazul tinerilor de până la 30 de ani.

Mai mult rău decât bine

Măsura, în opinia experţilor fiscali, ar duce la o scădere a încasărilor la buget, în timp ce veniturile grupului-ţintă nu ar creşte semnificativ. „Impactul acestei măsuri este minim dacă nu se modifică acele cote de contribuţii sociale. Cei care iau salarii sub 10 milioane de lei au oricum impozite mai mici“, crede consultantul fiscal Emilian Duca.

O altă aşa-zisă măsură este mai mult o intenţie şi se referă la aplicarea simetriei în tratamentul obligaţiilor bugetare ale firmelor şi Ministerul Finanţelor. Statul român percepe de la firme majorări de întârziere începând cu prima zi după expirarea termenului de plată a TVA. Pe de altă parte, acelaşi stat plăteşte dobânzi către firme, dar fără majorări de întârziere.

„Acestea sunt plătite doar dacă statul depăşeşte termenul de 45 de zile pentru rambursarea de TVA, caz în care firmele trebuie să dea bani din buzunarul propriu pentru a acoperi această sincopă“, spune Emilian Duca. Expertul precizează că sistemul propus este prevăzut deja în Codul de Procedură Fiscală, dar e greu de aplicat.

O măsură bună s-ar putea dovedi acordarea de credit fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor. „Acest plan ar putea avea un efect dublu: creşterea consumului de materiale de construcţii şi reducerea evaziunii fiscale în comerţul cu aceste produse“, adaugă consultantul fiscal.

Băncile nu duc lipsă de lichidităţi

Trei dintre măsurile convenite de coaliţia de guvernare se referă la creşterea lichidităţii în sectorul bancar. Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu, motivul pentru care băncile nu dau credite nu este lipsa de lichidităţi, ci obişnuinţa acestora de a împrumuta statul, în condiţiile unei cereri masive din partea acestuia, cu un risc asociat zero. „Băncile nu au creditat niciodată economia reală.

Ele au dat credite de retail sau imobiliare, niciodată în agricultură sau industrie, adică au creditat produse ce nu valorează nimic“, a spus Şerbănescu. Două dintre măsurile de sporire a lichidităţii monetare a băncilor încurajează împrumutul public intern pe termen scurt şi foarte scurt şi cel extern bazat pe eurobonduri.

În privinţa împrumuturilor de pe piaţa internă, băncile au creditat deja statul mai ales pe termen scurt şi foarte scurt, la dobânzi extrem de mari – în jurul valorii de 11% - crescându-şi masiv lichidităţile. O măsură de creştere a veniturilor bugetare se referă la „analizarea“ posibilităţilor de colectare a accizei pentru carburanţi la pompă. În prezent, acciza se înregistrează la momentul în care părăseşte antrepozitul fiscal.

„Dacă se modifică legislaţia, acciza s-ar plăti după vânzarea produsului din staţie. Asta ar însemna o aliniere la principiile de plată din majoritatea statelor europene, unde acciza este plătită la bugetul statului după vânzarea efectivă a cantităţilor la care se referă“, au transmis oficialii Petrom.