Măsurile anticriză întind nervii oamenilor de afaceri
0
Pachetului anunţat de coaliţia de guvernare îi lipsesc cel puţin două lucruri esenţiale: costul aplicării lui şi sursele de finanţare. Pentru fiecare dintre cele 32 de măsuri este nevoie de un act normativ nou sau de schimbarea unei legi deja în vigoare, astfel că aplicarea lor s-ar putea amâna la nesfârşit.
Mai citeşte şi:
Previziuni sumbre ale ministrului IMM: CRIZA TRECE LA SFÂRŞITUL LUI 2010
Măsurile anticriză, blocate de partide
Fondul Monetar Internaţional va aloca României 1,4 miliarde dolari
FMI: Creditarea îşi va reveni în următoarele şase luni
Pachetul convenit luni este împărţit în patru grupe de măsuri, în funcţie de scopul urmărit: pentru relansarea economiei, pentru creşterea veniturilor bugetare, pentru raţionalizarea cheltuielilor şi pentru creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar.
În privinţa planurilor de relansare a economiei, trei dintre măsuri au fost anunţate încă de la începutul anului, dar au fost amânate. Este vorba despre neimpozitarea profitului reinvestit, despre extinderea programului Rabla pentru tractoare şi alte utilaje agricole şi despre extinderea aceluiaşi program pentru firme.
Neimpozitarea profitului reinvestit ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie 2009. Potrivit ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea, această măsură va avea, iniţial, un impact negativ asupra bugetului de stat, dar va ajuta mediul de afaceri pe termen mediu şi lung.
Calcule fiscale
În primă fază, după estimările Finanţelor, veniturile la buget vor scădea cu 140 de milioane de lei (peste 33 de milioane de euro). Experţii fiscali spun că aplicarea măsurii de la 1 octombrie nu va avea un efect pozitiv imediat asupra mediului de afaceri, ce are nevoie urgentă de stimulente.
„Profitul pe trimestrul al patrulea, care începe la 1 octombrie, se calculează, în majoritatea firmelor, la nivelul înregistrat în trimestrul anterior. Astfel, primul efect se va produce abia la 15 aprilie 2010”, spune consultantul fiscal Emilian Duca. Acesta precizează că măsura trebuie introdusă în Codul Fiscal, aşa cum ar trebui să se întâmple cu toate deciziile de natură fiscală.
„Vor găsi probabil o altă soluţie, având în vedere că aprobarea Codului Fiscal întârzie. Vor adopta o altă ordonanţă de urgenţă. Mediul de afaceri are, însă, mare nevoie de stabilitate legislativă şi probabil va renunţa să aplice această măsură“, a adăugat Duca. Oamenii de afaceri sunt la fel de sceptici în privinţa acestei măsuri. „Trebuie să vedem pentru ce investiţii va fi scutit de impozit profitul reinvestit.
Dacă se menţine ideea că doar profitul investit în tehnologie va fi scutit, măsura nu va fi eficientă. Scutirea trebuie extinsă la mijloace fixe – clădiri, hale de producţie, magazine”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii, Florea Pârvu, citat de Mediafax.
Reacţie întârziată
Intenţia declarată a iniţiatorilor pachetului de măsuri este ca acestea să intre în vigoare de la 1 septembrie. Acest lucru presupune ca, în două săptămâni, autorităţile să pregătească actele normative, să le dezbată, să le aprobe, să le anexeze norme de aplicare. Reprezentanţii patronatelor cred că măsurile vor fi implementate la începutul anului viitor şi consideră că nu vor produce efectul scontat.
„Sunt foarte bune ca declaraţie, dar niciuna dintre aceste măsuri nu are un document prin care să fie aplicată. Pentru a se putea aplica, trebuie întocmite hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă şi apoi norme, ce vor fi aprobate în 30-60 de zile, astfel că vor fi gata după luna octombrie”, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. Acesta a precizat că mediul de afaceri nu poate absorbi atât de repede o decizie.
„Nu poţi adopta o măsură în octombrie şi tot atunci să se şi aplice. Mediul de afaceri nu poate reacţiona atât de repede“, a declarat Pârvan, citat de Mediafax.
32 sunt măsurile convenite de coaliţie, unele dintre ele amânate de la începutul anului, altele – deja în vigoare.
Bani din redevenţe şi din terenuri
Planul anticriză nu face nicio referire la costul aplicării lui, iar creşterea veniturilor bugetare poate fi doar ghicită. Statul ar urma să ia ceva bani pe vânzarea participaţiilor minoritare deţinute de AVAS şi de alte instituţii ale administraţiei publice, dar şi din vânzarea de către autorităţile locale a unor terenuri.
Se încarcă comentariile...
