S-a aşezat praful şi pe legea holdingului!

Unul dintre actele normative pe care fiecare partid politic s-a lăudat că-l va implementa, la solicitările repetate ale mediului de afaceri, zace uitat la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. Deşi statele UE au reglementări concrete privind holdingul, pentru România, legea se dovedeşte a fi una prea europeană şi care nu necesită tratament în regim de urgenţă.

Despre legea holdingului se vorbeşte încă dinainte de 2006, an în care fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, spunea că adoptarea acesteia nu este o urgenţă. În 2009, Guvernul părea în sfârşit hotărât să reglementeze forma de asociere. Se spunea atunci - iar argumentele au rămas valabile şi astăzi în opinia experţilor în fiscalitate - că legea holdingului va genera o adevărată „reformă" în economia românească. Proiectul viitorului act normativ a stat în dezbatere publică mai bine de trei luni pe site-ul ministerului pentru IMM-uri. Părea că, începând din 2010, legea holdingului era gata să intre în vigoare. La 26 aprilie 2010, proiectul este respins de Senat, însă Camera Deputaţilor urma să-şi spună ultimul cuvânt, fiind cameră decizională.

Intenţii paralele

Deşi exista deja un proiect de lege a holdingului la Cameră - având ca iniţiatori şase parlamentari din Opoziţie şi independenţi - deputatul PDL Sulfina Barbu anunţa, la 12 iulie 2010, că şi Coaliţia de guvernământ va scoate un act normativ care să vizeze acelaşi domeniu. Aceasta declara că o lege a holdingului va fi redactată până la 1 septembrie. Însă primul proiect ajuns în Parlament aşteaptă, din luna mai a anului trecut, raportul comun al Comisiei pentru Industrii şi al Comisiei pentru Politică Economică. Preşedintele celei din urmă, Mihai Tudose, s-a plâns că el nu-şi doreşte această situaţie şi că motivul tărăgănărilor îl constituie lipsa de coordonare dintre comisii.

„Eu nu sunt foarte fericit cu acest tip de rapoarte comune, fiindcă e dificil să întruneşti două-trei comisii.  Am trimis patru scrisori către Biroul Permanent în care am cerut să nu se mai facă astfel de rapoarte comune", a spus Tudose pentru „Adevărul". Tot el recunoaşte că e mai bine să vină toate propunerile pe viitorul act normativ, „pentru a vedea care e mai bună". Ordinea de zi a celor două comisii arată, de altfel, că sunt înregistrate două propuneri legislative care vizează holdingul, însă niciuna venită din partea Guvernului. Contactat de „Adevărul" pentru a vedea în ce stadiu se află proiectul Coaliţiei despre care vorbea Sulfina Barbu, secretarul de stat în Ministerul Economiei Karoly Borbely a spus iniţial că va da informaţii cu privire la document. Ulterior nu a mai răspuns la telefon.

Cine vrea legea holdingului

Importanţa unei legi a holdingului a devenit tot mai evidentă odată cu intrarea economiei în criză, când firmele au simţit şi mai mult nevoia unor facilităţi fiscale, dar şi să scape de birocraţie. La sfârşitul anului 2009, tot mai mulţi oameni de afaceri îşi transferaseră deja activitatea în state ca Olanda sau Cipru.

Experţii în fiscalitate transmiteau frecvent că introducerea de avantaje fiscale şi legale pentru atragerea holdingurilor în România ar duce la creşterea ponderii serviciilor în totalul veniturilor din economie. Iar companiile organizate sub formă de holdinguri ar dezvolta, în jurul lor, din ce în ce mai mulţi furnizori de servicii. Argumentele rămân valabile şi acum. Potrivit liderului Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC Romania, Peter de Ruiter, introducerea unui regim funcţional pentru companiile de tip holding ar aduce participaţiile deţinute în companiile româneşti în cadrul sistemului fiscal din România.

„Pe termen mediu şi lung, aceasta ar avea un impact puternic asupra economiei, prin înfiinţarea unui mare număr de companii şi dezvoltarea activităţilor colaterale (sistemul financiar-bancar, sistemul administrativ, serviciile de contabilitate, de consultanţă şi de asistenţă juridică)", a transmis de Ruiter. Pe de altă parte, avocatul Gabriel Biriş spune că nu este neapărat nevoie de o lege a holdingurilor, pentru că ar însemna un exces de legiferare. Ar fi suficiente câteva modificări minore ale Codului Fiscal şi ale legii societăţilor comerciale. „Principala măsură care trebuie introdusă este scutirea de la impozit a câştigurilor de capital, eventual condiţionată de o deţinere minimă pentru o perioadă de timp (un an, după modelul Austriei şi al Luxemburgului)", arată Biriş. Avocatul crede că, opţional, ar putea fi introduse prevederi care să permită consolidarea profitului la nivelul companiei holding, pentru toate companiile deţinute direct sau indirect de către aceasta.

Consolidare europeană

Comisia Europeană a elaborat un proiect de act normativ privind consolidarea fiscală la nivel european, care ar putea prinde România nepregătită, în condiţiile în care nu există nici măcar o lege sau reglementări privind holdingul. 

Avantajele legii holdingului

- Menţinerea capitalului pe plan local şi atragerea mai multor investiţii străine.
- Creşterea bazei de impozitare şi sporirea veniturilor bugetare. 
- Creşterea imediată a serviciilor financiare şi profesionale.
- Transformarea României într-un centru regional pentru multinaţionalele care investesc atât în zona balcanică, dar şi în zona Mării Negre şi a Mării Caspice.
- Locuri de muncă mai bine plătite, creşterea cererii de birouri, a turismului de afaceri, dar şi a cererii de servicii financiare şi profesionale. „Mai mult, ţinând cont de faptul că societăţile membre ale unui grup ar fi taxate potrivit rezultatelor consolidate, preţurile de transfer şi alocarea profiturilor între diferiţi membri ai grupului nu vor mai ridica probleme semnificative", arată Peter de Ruiter.
- State ca Olanda, Luxemburg, Ungaria şi Cipru au avut beneficii majore ca urmare a regimului de holding.

"Pe termen mediu şi lung, legea ar duce la înfiinţarea unui mare număr de companii şi la dezvoltarea activităţilor colaterale."
Peter de Ruiter
partener PwC

"Opţional, ar putea fi introduse şi prevederi care să permită consolidarea profitului la nivelul companiei holding."
Gabriel Biriş
expert în fiscalitate