Românii preferă încă împrumuturile în valută

Chiar dacă deprecierea leului în raport cu euro a scumpit ratele multor datornici, populaţia continuă să aleagă împrumuturile în moneda europeană datorită dobânzilor mai mici. Soldul creditelor în lei contractate de populaţie a scăzut în mai cu 5,4% faţă de aceeaşi lună din 2009, în timp ce împrumuturile în euro au urcat cu 4,6%.

Reducerea puterii de cumpărare şi incertitudinea privind veniturile viitoare i-au determinat pe mulţi români să-şi amâne planurile de investiţii. Totuşi, unii au considerat că este momentul prielnic de a-şi cum­păra o locu­in­ţă, având în vedere că preţurile de pe piaţa imobiliară s-au redus sem­nificativ com­parativ cu ce­le din 2008.

Face credit pentru a achita hrana luată „pe caiet“

Du­pă mai multe luni de amor­ţeală, soldul creditelor contractate de populaţie în va­lută a cunoscut o creştere, de aproape 5%, până la 14,98 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Bancherii spun că avansul este determinat de împrumutrile acordate prin programul guvernamental „Prima Casă", chiar dacă numărul cererilor nu mai este la fel de mare ca cel din toamna lui 2009. În ceea ce priveşte soldul împrumuturilor în lei, acesta a scăzut în mai cu 5,4%, până la 37,87 miliarde de lei (9,06 miliarde de euro).

Costuri mai mici

Chiar dacă deprecierea leului în raport cu euro a făcut ca mulţi dintre cei care s-au împrumutat în valută să nu-şi mai poată plăti ratele, românii preferă să aleagă tot creditele în moneda europeană. Iar asta datorită dobânzilor semnificativ mai mici practicate de bănci pen­tru finan­ţările în euro. De exemplu, dobânzile anuale efective (DAE) pentru un credit imobiliar în euro se situează între 4,5% şi 12%, în timp ce pentru lei ele se încadrează între 8% şi 16%.

Chiar dacă nivelul indicatorului EURIBOR la trei luni, ce intră în calculul dobânzii la credite, a urcat în ultima săptămână la maximul ultimilor opt luni, pe fondul temerilor privind situaţia din statele zonei euro cu datorii mari, el rămâne destul de mic pentru a menţine mai scăzut costul creditelor. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că impactul creşterii EURIBOR se va resimţi în costul creditelor contractate de populaţie doar dacă acesta va depăşi pragul de 1% pe an, de la 0,74% în prezent.

Dobânzile la lei depind de acordul cu FMI

În ceea ce priveşte dobânzile la creditele în lei, calculate în funcţie de nivelul indicatorului ROBOR, în prezent la 6,8% pe an, acestea depind de politica monetară a băncii centrale, dar şi de acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

Chiar dacă BNR a redus dobânda de politică monetară de la 8% la începutul anului până la 6,25% în prezent, băncile nu s-au grăbit să taie costul creditelor. Pentru şedinţa de politică monetară ce va avea loc săptămâna viitoare, cei mai mulţi analişti estimează o menţinere a nivelului actual al dobânzii-cheie. „Noi mizăm pe faptul că BNR nu va reduce dobânda-cheie şi nici rezervele minime obligatorii", a spus Ionuţ Dumitru.

Economiile populaţiei şi ale firmelor cresc uşor

Depozitele populaţiei şi ale firmelor au crescut în luna mai cu 0,74% comparativ cu aprilie, până la nivelul de 168,45 miliarde de lei, arată datele publicate ieri de Banca Naţională a României.

Faţă de luna mai 2009, avansul a fost de 8,4%. Plasamentele în lei ale populaţiei şi firmelor au fost mai mici cu 0,1% faţă de aprilie, dar au crescut cu 7,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Populaţia a economisit în bănci în moneda naţională cu 0,6% mai puţin comparativ cu luna precedentă şi cu 6,75% mai mult faţă de mai 2009.

În acelaşi timp, datele publicate de banca centrală au arătat că depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au majorat cu 0,6%, până la 43,42 miliarde de lei. La 31 mai 2010, depozitele în lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 7,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei şi ale persoanelor juridice au urcat cu 2,2% în mai faţă de aprilie, exprimate în lei, şi cu 0,9%, raportate în euro.