Fondurile ajung greu la ţărani

absorbţia acestor fonduri. Însă, în realitate, acest program nu este aşa ieftin cum zice guvernul, iar fondurile ajung greu la agricultori. Aurică Stoica, consilier al ministrului agriculturii

absorbţia acestor fonduri. Însă, în realitate, acest program nu este aşa ieftin cum zice guvernul, iar fondurile ajung greu la agricultori.
Aurică Stoica, consilier al ministrului agriculturii pe probleme financiar-bancare, spune că programul merge foarte bine, sunt foarte multe cereri, şi chiar ar mai fi nevoie de bani. Ministerul a alocat pentru acest an pentru "Fermierul" 700 milioane RON, iar sumele acordate oscilează între 40.000 şi 750.000 de euro.
Dobânda impusă băncilor de minister la licitarea sumelor acordate prin "Fermierul" este de 5% pe an. În realitate, cu toate comisioanele şi cu partea cuvenită Fondului de garantare, dobânda anuală efectivă ajunge la 9%, explică Nicolae Sitaru, de la Asociaţia Cultivatorilor de Cereale din Ialomiţa: "Este un program prost, care n-a ţinut cont de realităţile vieţii de zi cu zi, şi nu-i aşa de ieftin cum zice guvernul." O altă problemă e adresabilitatea, pentru că acest program nu stimulează apariţia noilor fermieri. Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, susţinea în iarnă, la lansarea acestui program care înghite o treime din bugetul ministerului, că va ajuta la crearea şi modernizarea a peste 6.000 de ferme şi a altor 500 de unităţi pentru servicii neagricole. "Programul îl poate ajuta pe unul care are un oarece cheag, pe nou-veniţi nu-i ajută cu nimic. Fermierul cel nou, pe care-l vrea Flutur, nu are garanţii, iar băncile nu dau bani pentru capital de lucru cuiva care de-abia se-apucă", explică Nicolae Sitaru. El consideră că acest program nu trebuia adresat marilor agricultori, pentru că, oricum, aceştia pot apela la bănci - unde dobânda oscilează între 11,5 şi 16%, funcţie de bancă şi bonitatea clientului -, ci micilor agricultori, care să-şi poată cumpăra o motopompă şi să cultive gogoşari sau căpşuni pe un ha de teren. Băncile sunt, oricum, deschise creditării agriculturii pentru clienţii mari şi serioşi.
Mirela Kirkpantur, director în cadrul BCR, spune că 70% din creditele BCR pentru agricultură au fost acordate pentru cofinanţarea SAPARD. BCR a finanţat proiecte de 125 milioane de euro pentru înfiinţarea fermelor vegetale şi zootehnice, acordând credite de 68 milioane de euro. Pentru a beneficia de finanţare SAPARD trebuie să contribui cu 50% din valoarea proiectului, din resurse proprii, iar diferenţa se poate obţine prin credit bancar. "De fapt, când aplici pentru un proiect SAPARD trebuie să ai întreaga sumă la început, pentru că decontarea banilor se face ulterior", explică oficialul BCR. Este unul dintre motivele pentru care sistemul de creditare prin Fermierul şi SAPARD nu au avut succes, consideră Tiberiu ştef, director AgromRo, societate de consultanţă din Mureş, cu o experienţă de 10 ani în microfinanţarea agriculturii. "Fermierul" a fost demarat în pripă, fără a fi adecvat realităţilor, pentru că banii în agricultură vin, în general, o dată pe an, dar fermierul are de plătit lunar rata şi dobânda".

Sumele de la Fermierul, "deturnate" către subvenţia la motorină
Cele 700 milioane RON au fost parţial distribuite către bănci în urma a două licitaţii: 95 milioane RON pentru BRD, Carpatica şi CEC în prima licitaţie, şi 325 milioane RON într-o a doua licitaţie, sumă adjudecată integral de BCR. Diferenţa de 280 milioane RON nu a fost încă scoasă la licitaţie, pentru că banii au fost viraţi temporar - până la rectificarea bugetară - pentru plata subvenţiei la motorină. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Agriculturii, Adrian ţibu, banii adjudecaţi în prima licitaţie sunt pe terminate, iar cei de la BCR - contractul fiind semnat acum două săptămâni - au început promovarea programului.