Ne-a scris Henri Coandă. Aeroportul, nu pilotul!

Am primit ieri solicitarea de publicare a unui drept la replică. Începea aşa: „În atenţia Redacţiei ziarului «Adevărul».

Vă transmitem ataşat Dreptul la replică al C.N. Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti S.A. faţă de materialul difuzat la data de 16 iunie 2009, intitulat «Jaful de la Otopeni»“. Semnat: Serviciul Comunicare. Iar la sfârşit, expeditorul intră la apă: AIHCB.

Aşadar, ne-a scris Aeroportul. Pardon, domnul Aeroport. Sau doamna Aeroport? Poate Henri Coandă?! Nu, că a murit în 1972... Aşa au considerat creierele balizate de la Otopeni că trebuie adresată o hârtie oficială: anonimă.

În fine, haideţi să vedem ce scrie în anonima asta. Dacă are dreptate? Dacă ne-am înşelat noi, iar în aeroport totul e perfect? Când colo, ce să vezi: bla-bla-bla şi bla-bla-bla. Auzi: „modul în care sunt prezentate serviciile aeroportului este tendenţios şi denaturat“... „articolul abundă de erori grave, bizare chiar, pentru orice redactor care efectuează o minimă informare“... „redactorii au ales să prezinte strict preţurile, respectiv cursurile de schimb, maximale“...

Nimic concret, însă, despre fondul problemei: jaful sistematic practicat de negustorii şi de valutiştii care – în complicitate cu conducerea celei mai mari porţi aeriene a ţării - acţionează, în regim de monopol, în unele puncte-cheie ale aeroportului.

Îi asigurăm pe domnii directori de la Otopeni că:
1. redactorii au efectuat nu o minimă, ci o maximă informare; 2. aceiaşi redactori au prezentat preţurile şi cursurile de schimb maximale pentru că, în aceleaşi zone, nu există şi unele minimale; 3. drepturi la replică tembele nu publicăm.

Vrem răspunsuri concrete, nu palavre! Ba mai mult, vrem rezolvări! Iar în cazul Otopeni, rezolvarea e una singură: preţuri decente, nu jecmănirea pasagerilor! Când mi-ai luat 9 lei pe o juma’ de litru de apă, 22 de lei pe un sandvici anemic şi 4,7 lei pe un euro,  în vreme ce tu îmi dai 3,7 lei pe acelaşi euro, înseamnă că eşti un hoţ de ultima speţă.