Îndemnul unei profesoare universitare către colegii săi: „Să fim profesorii pe care am vrut să îi avem, chiar şi atunci când ne vine să fugim din clasă!“

Îndemnul unei profesoare universitare către colegii săi: „Să fim profesorii pe care am vrut să îi avem, chiar şi atunci când ne vine să fugim din clasă!“

FOTO- Facebook, Mihaela Miroiu

Mihaela Miroiu, profesoară cu o experienţă de aproape 40 de ani în sistemul educaţional (15 la liceu, 24 la facultate), a oferit câteva sfaturi colegilor săi de breaslă în contextul începerii noului an universitar. În postarea sa de pe Facebook, Miroiu vorbeşte despre cum ar trebui să fie de fapt procesul didactic şi, implicit, despre faptul că dascălul trebuie să uite de grijile şi problemele de acasă atunci când este în faţa clasei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Redăm mai jos  postarea integrală a profesoarei universitare:

„10 sfaturi după 39 de ani de profesorat (15 la liceu, 24 la facultate):

1. Să nu ne închipuim că ştim. Ne pregătim şi revizuim tot ce am făcut cu un an înainte.
2. Trebuie să aflăm de la prima oră ce vor elevii/studenţii de la noi.
3. Orele de clasă trebuie să fie câştigate. Niciodată pierdute.
4. Dacă nu credem în ceea ce facem, nu întruchipăm materia pe care o predăm, cu toată mintea şi cu toată sensibilitatea noastră, îi vom pierde.
5. Clasa e o scenă. Poate că uneori suferim, poate că suntem dezamăgiţi sau suntem devastator de trişti. Ei nu trebuie să simtă decât că suntem acolo, doar cu ei. Şi poate că aşa ne trec şi nouă tristeţile, măcar până la pauză.
6. Dacă suntem interesanţi, e bine. Dacă îi ajutăm pe ei să fie cât se poate de interesanţi, e cel mai bine.
7. Suntem mereu în competiţie cu smartphonul. Nu o câştigăm decât atunci când ştiinţa noastră e una vie, croită pentru ei.
8. Nu putem să îi iubim pe toţi. Nici măcar nu trebuie. Dar trebuie să îi respectăm, să preţuim ceea ce fac bine, să le înţelegem tristeţile, căderile, limitele şi să ne facem rocă pentru speranţa lor.
9. La capătul unei relaţii cu elevii sau studenţii trebuie să ne aşteptăm să spună că tot ce au făcut greşit ni se datorează şi tot ce au făcut bine li se datorează.
10. Să fim profesorii pe care am vrut să îi avem, chiar şi atunci când ne vine să fugim din clasă!
(Conducerile ostile ne fac într-adevăr rău. Dar relaţia noastră directă cu elevii şi studenţii depinde de noi.)“


Scurtă biografie a Mihaelei Miroiu

În prezent, Mihaela Miroiu este profesoară universitară şi conducătoare de doctorate în Ştiinţe Politice în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, unde predă cursurile de „Ideologii politice actuale“, „Etica în relaţii internaţionale“ şi „Teorii politice feministe“.

De-a lungul parcursului academic, Mihaela Miroiu a publicat şi editat zeci de cărţi legate de domeniile pe care le predă ca profesor universitar, dar şi cu privire la sistemul de învăţământ din România, şi a contribuit prin implicarea la nivel instituţional, civic şi mediatic, la dezvoltarea Filosofiei, Ştiinţelor politice şi a Democratizării în România.

De asemenea, aceasta a participat la transformarea naţională a curriculum-ului de Ştiinţe politice conform cerinţelor Bologna (CNEAA) şi la evaluarea şi dezvoltarea instituţională a Ştiinţelor politice în calitate de expertă a comisiei de specialitate din Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA) în 1997. Ulterior, a fost membră a comisiei de specialitate din Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) între 1999-2003. Mihaela Miroiu a mai fost şi vicepreşedintă a Comisiei de Ştiinţe sociale şi preşedintă a Comisiei de Ştiinţe Politice, Juridice, Economice şi Administrative din cadrul CNATDCU în perioada 2011-2012.

Tot ea a contribuit la iniţierea organizaţiilor nonguvernamentale: „Societatea de Studii Feministe AnA“ şi „Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen-FILIA“. În plus, a colaborat alături de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar şi cu politicieni, parlamentari, comisii parlamentare în vederea elaborării de politici de egalitate de şanse cât şi politici de educaţie.

Profesoara a fost decană a Facultăţii de Ştiinţe Politice din SNSPA între 1997-2001, iar în 2000 a iniţiat primul program doctoral de Ştiinţe politice din România. În aceeaşi perioadă, a înfiinţat primele cursuri de teorii feministe: în 1994, cursul de Filosofie feministă la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filosofie, cât şi primul masterat de Studii de gen din România în 1998. În 2001 a iniţiat şi coordonat prima colecţie de Studii de gen din ţară, la Editura Polirom.

Din 1994 a devenit lector la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul S.N.S.P.A, Bucureşti în domeniul Filosofie politică şi profesor asociat la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, predând Filosofie feministă. Din 1996, de când a devenit conferenţiară, predă Etică politică şi Teorii politice feministe la Facultatea de Ştiinţe Politice din SNSPA, Bucureşti.

A fost profesoară de Filosofie la Liceul „Nichita Stănescu” din Bucureşti, între 1978-1985, şi la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti între 1985-1993.


 

citeste totul despre: