Roşiile româneşti, în pericol: Temperaturile mici au dus la avortarea florilor şi slabă polenizare

Foto Lavinia Bălulescu

Fermierii cer prelungirea termenului de livrare pe piaţă a producţiei de roşii cultivate în spaţii protejate, argumentând că temperaturile mici şi îngheţul târziu au dus la „avortarea florilor” şi la o slabă polenizare, ceea ce face imposibilă livrarea cantităţii de 3 kg/mp până la 15 iunie.

„Uniunea Salvăm Ţăranul Român vă solicită prelungirea urgentă a programului Tomata până pe data de 15 iulie, având în vedere condiţiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spaţii protejate,  amplificată şi de situaţia COVID -19”, se arată în adresa fermierilor trimisă Ministerului Agriculturii.  

Potrivit acestora, prelungirea termenului de livrare pe piaţă ar ajuta fermierii să valorifice investiţia în această cultură, „oferind în piaţă tomate româneşti o perioadă mai lungă de timp, evitând-se prin aceasta apariţia fraudelor sau a implementării  unor procedee de maturare forţată a producţiei  care nu întotdeauna sunt în beneficiul consumatorului”.

Beneficii va avea, în opinia fermierilor, şi statul român, care va încasa mai mulţi bani la buget prin valoarea adăugată pe lanţul de comercializare. 

„Am lega prin această măsură (prelungirea termenului de livrare pe piaţă – n. red.) producţia de tomate din spaţii protejate cu cea de câmp, creând continuitate în producţie şi menţinând pe piaţă produse autohtone, în defavoarea importurilor”, se mai arată în documentul remis MADR. 

În sprijinul solicitărilor lor, fermierii au ataşat caracterizările agrometeorologice emise de ANM pentru lunile mai şi iunie, care indică temperaturi deosebit de scăzute pentru această perioadă a anului. 

„Concluzionăm că luna mai şi începutul lunii iunie a avut parte de temperaturi deosebit de scăzute pentru această perioadă a anului, lucru care a afectat în mod serios cultura de tomate în spaţii protejate, mai ales prin fenomenul de avortare a florilor şi slabă polenizare. 

Acest lucru afectează şi cantitativ producţia, pierzându-se  o inflorescenţă din 3, generând pierderi de peste 30% din producţia aşteptată. Pentru a recupera, cultivatorul lasă şi o a patra inflorescenţă, dar care nu va putea fi recoltată până la 15 iunie, termenul prevăzut de Schema de ajutor de minimis pentru tomate. 

În acest an, fermierii s-au confruntat şi cu fenomenul de îngheţ târziu de primăvară, care a dus la pierderea parţială sau totală a unor culturi de tomate”, se arată în documentul citat. 

Au crescut cerinţele de producţie

Anul 2020 este primul an în care se solicită comercializarea a minimum 3 kg de tomate pe metru pătrat, o creştere cu 50% faţă de anii anteriori, deşi termenul de valorificare a cantităţii minime a rămas tot 15 iunie 2020, mai precizează fermierii.

„Observăm un dezinteres total pentru producătorii de tomate în spaţii protejate din România şi a micilor fermieri din partea MADR, care nu a răspuns la solicitările noastre din data de 27 mai, nici la Adresa din 24 aprilie şi ne vedem nevoiţi să revenim pentru obţinerea unui răspuns urgent la această problemă care afectează toţi producătorii de tomate”, notează fermierii. 

Programul Tomata a fost modificat în aprilie

La începutul lunii mai, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunţa că a modificat Programul „Tomata” în beneficiul consumatorilor.

” Când am lansat aceste două programe – Tomata şi Usturoiul – am venit cu nişte măsuri în plus care să ne certifice că atât tomatele cât şi usturoiul care sunt produse şi obţinute prin aceste programe de sprijin sunt sănătoase, în primul rând, şi am cerut ca beneficiarii să conducă un registru cu tratamente. Pe de altă parte, am propus un control mai riguros atât la rodire cât şi la recoltare, când se preiau dosarele respective, pentru că am constatat că în unele judeţe au fost depuse şi dosare fictive.

Deci au fost beneficiari care practic nu trebuiau să primească sumele destinate celor care cultivau într-adevăr tomate în spaţii protejate. Astfel, termenul de depunere este 15 mai 2020 pentru programul “Tomata”, iar termenul de livrare a producţiei este 15 iunie. În cazul Programului ” Usturoiul” este 15 mai, de asemenea, termenul de depunere a cererilor, iar livrarea producţiei se face în perioada 1 iulie – 20 noiembrie”, a spus Oros.

El a precizat că a solicitat ca, acolo unde sunt mai mult de 500 de beneficiari într-un judeţ, controalele să se facă atât la începutul rodirii cât şi la evaluarea producţiei, iar unde sunt mai puţini, Direcţiile Agricole Judeţene (DAJ) vor avea posibilitatea să facă un singur control, fie la începutul rodirii, fie la evaluarea producţiei.

“Sigur că datorită restricţiilor impuse din cauza pandemiei am venit cu câteva precizări în ceea ce priveşte controalele care trebuie făcute precum şi la preluarea dosarelor. Analizând ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, dar şi cererile depuse până acum (…) am solicitat colegilor noştri de la Direcţiile Agricole ca acolo unde sunt câteva sute sau câteva mii de cereri într-o comună să se deplaseze la sediul Primăriei şi acolo să preia cererile, dacă beneficiarii nu reuşesc să îşi depună cererile în sistem online, aşa cum am cerut imediat după instalarea stării de urgenţă. 

Acolo unde sunt mai mult de 500 de beneficiari într-un judeţ se vor face controale atât la începutul rodirii cât şi la evaluarea producţiei, iar unde sunt mai puţini, cei din DAJ-uri vor avea posibilitatea să facă un singur control, fie la începutul rodirii, fie la evaluarea producţiei. Sigur ne bazăm pe responsabilitatea şi pe buna credinţă a beneficiarilor şi toţi cei care lucrează corect şi sunt responsabili să beneficieze de această măsură”, a subliniat şeful MADR, citat de Agerpres.

Până la începutul lunii mai au fost depuse 5.874 de cereri de către beneficiarii Programului “Tomata”, iar judeţele care au cel mai mare număr de solicitanţi sunt cele consacrate: Olt – 16.000, Dolj – 11.000, Giurgiu – 664, Prahova – 404, Ilfov – 351. Pe Programul “Usturoiul” au fost depuse cereri în judeţele Olt – 81, Teleorman – 50, Buzău – 45 şi Arad – 31.

Întrebat cum au fost descoperite dosarele fictive despre care a făcut referire, ministrul a subliniat că în judeţul Olt angajaţii DAJ-urilor au sesizat acest lucru.

“În judeţul Olt au fost angajaţi ai DAJ Olt care au sesizat acest lucru: dosare respinse de un anumit lucrător apoi au fost reintroduse apoi la plată. Au trimis Corpul de Control, au verificat, au constatat ceea ce respectivul angajat sesizase, s-a făcut anchetă administrativă, s-au luat măsuri administrative, iar toate rapoartele de control au fost înaintate organelor de cercetare penală”, a explicat ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Oros a menţionat că pentru anul acesta au fost alocate 40 de milioane de euro pentru Programul “Tomata”, pentru prima perioadă, adăugând că nu exclude alocarea altor sume în toamnă, la rectificare, dacă va fi nevoie.

“Sunt alocate 40 de milioane de euro pentru prima sesiune, iar pentru cei care vor produce tomate în spaţii protejate în toamnă, la rectificare, dacă va fi nevoie, vom completa”, a mai spus ministrul.

Potrivit sursei citate, anul trecut MADR a alocat 62 de milioane de euro doar pentru Programul “Tomata, dar “impactul macroeconomic nu a fost cel gândit la început.