Încă un Armaghedon în CNADNR. Ce vor membrii grupului de „dizidenţi“ şi cum se apără administratorii
0
Membrii unui grup numit „Iniţiativa pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR SA“ au lansat, luni, o serie de acuzaţii la adresa conducerii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) privind modul în care se face selecţia de personal în cadrul companiei. Angajaţii CNADNR, reuniţi în acest grup de iniţiativă, cer companiei impunerea unor criterii clare de selecţie a personalului.
Ei vor ca posturile să fie ocupate pe baza unui concurs.
Membrii asociaţiei, unii dintre ei cu funcţii de conducere în CNADNR, l-au acuzat pe actualul director general al companiei, Cătălin Homor, că păstrează obiceiurile fostului manager general Narcis Neaga.
În plus, ei susţin că ar exista revendicări din partea constructorilor de drumuri de circa două miliarde de lei. Oficialii CNADNR au declarat că această cifră nu are o bază reală.
Replica administratorilor
În replică, CNADNR prezintă opiniei publice, într-un comunicat, punctul său de vedere cu privire la solicitările
„Iniţiativei pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR SA“.
Redăm, în continuare, conţinutul comunicatului transmis de CNADNR.
Pentru corecta informare a opiniei publice, CNADNR face următoarele precizări referitoare la afirmaţiile aşa numitei „Iniţiativa pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR SA“:
Infrastructura rutieră este acolo, la stadiul unde au dus-o măsurile şi deciziile luate de-a lungul timpului: au fost realizaţi peste 15.000 km de drumuri naţionale şi peste 700 km de autostrăzi.
Încotro infrastructura rutieră? Avem un Masterplan General pentru Transport, un document strategic, elaborat ştiinţific şi dezbătut cu politicieni, administraţii publice locale, cât şi cu organizaţii profesionale şi societatea civilă, acceptat de către Comisia Europeană. Masterplanul va fi o lege care va trasa direcţiile şi priorităţile infrastructurii rutiere, corelat cu necesităţile dezvoltării economico-sociale a diferitelor zone ale ţării, în funcţie de parametri tehnico-economici şi de posibilele fonduri alocate proiectelor rutiere. Prevederile Masterplanului se transformă pentru noi, CNADNR, în obiective şi proiecte de lucru principale. Şi ca să le răspundem colegilor, realizarea acestor obiective ţine de activitatea noastră de zi cu zi în cadrul companiei.
În cuprinsul Raportului Corpului de Control al Ministrului Transporturilor care a fost adus în discuţie, se menţionează expres că“respectivul raport nu constituie un act administrativ, în sensul legii contenciosului – administrativ nr. 554/2004, el reprezintă un act de informare al ministrului transporturilor şi după caz, de sesizare a organelor abilitate”.
Prin urmare, el nu are o valoare normativă, ca un act administrativ, iar organele abilitate, care au fost sesizate, nu au transmis până în prezent rezoluţii, măsuri sau obligaţii în sarcina companiei.
Cu toate acestea, compania a elaborat un Plan de Măsuri pe care l-a prezentat spre aprobare Consiliului de Administraţie (CA), fiind aprobat în şedinţa din data de 22.03.2016.
CNADNR, ţinând cont de solicitările grupului de iniţiativă, aduce în atenţia opiniei publice următoarele informaţii:
1. "…Sancţionarea disciplinară a persoanelor responsabile, aşa cum au fost identificate în Raportul nr. 942/27.10.2015 al Corpului de Control al Ministrului Transporturilor..."
Considerăm că această propunere este una superficială şi contravine dispoziţiilor legale în materie. Art. 252, alin. 1, prevede: “angajatorul dispune aplicarea sancţiunilor disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice, de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei”.
În consecinţă, semnatarii fac o confuzie nejustificată între data săvârşirii eventualelor fapte şi data comunicării Raportului Corpului de Control al MinistruluiTransporturilor.
2. "…Recuperarea prejudiciului de la persoanele responsabile, prejudiciu stabilit în Raportul misiunii de audit intern referitor la “Verificarea modului de întocmire şi derulare a contractelor încheiate între CNADNR SA şi SC DATA CONTROL SRL referitoare la activitatea de cântărire a vehiculelor de transport marfă în ACI din punctele de trecere a frontierei”...
3. …Aplicarea de către Direcţia Venituri a proiectelor pilot aprobate de conducerea companiei, proiecte menite a scoate CNADNR SA din situaţia de client captiv al furnizorului SC DATA CONTROL SRL, situaţie determinată prin mijloace penale de salariaţi ai CNADNR, aşa cum rezultă din acelaşi raport de control..."
La aceste puncte constatăm o dezinformare, deoarece există pe rolul instanţelor judecătoreşti dosarul nr. 5026/3/2015 în care instanţa va decide care dintre pretenţiile părţilor sunt întemeiate. Totodată, la nivelul companiei, a fost demarată o misiune de audit pentru a analiza şi a dispune în consecinţă.
4. "...cercetarea şi sancţionarea, după caz, a persoanelor din conducerea companiei (inclusiv regionale) pentru respectarea pct. 1 al Hotărârii AGEA nr. 21/08.12.2014 privind modificarea structurii organizatorice a DRDP 1-7..."
Această solicitare se referă la atribuţiile Adunării Generale ale Acţionarilor, care vor proceda în funcţie de drepturile şi obligaţiile lor conferite de lege.
5. "Măsuri de transparenţă şi disciplinarea companiei…"
"…Azi, avem "claim"-uri de 2 miliarde de lei (circa 450 de milioane de euro)..."
În primul rând, semnatarii nu se referă la revendicări (claim-uri) certe pe care compania e obligată să le plătească, ci doar dându-şi cu părerea, vehiculează sume fără o bază reală, creând doar o dezinformare. Aceste revendicări pot fi traduse sub forma unor solicitări băneşti sau extensii de timp din partea constructorilor, solicitări ce sunt verificate de către consultantul companiei şi, în cazul în care, nu sunt aprobate/agreate, vor fi parcurse doar la iniţiativa constructorului în următoarele etape de judecată.
Totodată, crează confuzie şi dau dovadă că nu cunosc mecanismele contractuale de soluţionare a eventualelor dispute care prevăd trei etape:
- încercarea de soluţionare amiabilă, atribuţie ce revine derulatorului de contract;
- constituirea comisiei de adjudecare a disputelor, atribuţie ce revine în colaborare derulatorului de contract şi departamentului de dispute contractuale;
- arbitraj internaţional în care compania este reprezentată de avocaţi sau Direcţia Juridică din cadrul CNADNR SA.
Prima etapă de judecată se face în cadrul CAD-ului (Comisia de Adjudecare a Disputelor). Rezoluţia emisă de CAD nu are caracter executoriu, în consecinţă judecata finală se va realiza în arbitraj în Camera de Comerţ şi Industrie de pe teritoriul UE.
"...Solicităm ca întâlnirile cu personalul din afara CNADNR (constructori, consultanţi, proiectanţi) să nu se mai facă în birouri..."
Prin Decizia Directorului General, întâlnirile cu reprezentanţii companiilor colaboratoare sunt monitorizate într-un registru electronic de evidenţă. De asemenea, şedinţele se desfăşoară cu precădere în cele două săli de şedinţe amenajate, urmând ca în perioada imediat următoare, să mai fie amenajate astfel de săli dedicate întrunirilor.
"Condicile de hârtie pentru prezenţă trebuie să dispară..."
Semnarea condicii de prezenţă operează în paralel cu cartelele de acces care sunt monitorizate în permanenţă.
"...Copiatoarele trebuie să fie instalate pe holurile CNADNR, să se ştie în orice moment cine a copiat..."
Această măsură a fost implementată prin Decizia Directorului General prin care a fost instituită obligativitatea unei evidenţe clare pe baza unui registru a tuturor documentelor printate/fotocopiate. Considerăm că este într-adevăr benefică, întrucât se poate asigura urmărirea folosirii hârtiei în mod judicios şi, de asemenea, pentru securizarea circuitului documentelor. Salutăm această măsura propusă de domniile lor, raportat la starea de fapt prin care se demonstrează că deţin foarte multe documente ale companiei ce nu au legătură cu atribuţiile lor de serviciu;
"...Documentele pe hârtie, într-o companie modernă, trebuie să dispară..."
Precizăm că în prezent legislaţia actuală nu prevede semnătura electronică pentru entităţile publice. În acest context, reamintim Decizia emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care nu a mai permis să semnăm electronic Procesele Verbale de Constatare a Contravenţiilor.
"...Arhiva digitală e esenţială pentru o companie modernă..."
Arhiva digitală este în curs de implementare fiind un proiect important la nivelul companiei, fiind conştienţi de asemenea, că va fi un proces de lungă durată având în vedere volumul arhivei la nivelul CNADNR SA.
"…Reorganizarea CNADNR este obligatorie, pornind de la actualizarea OUG nr. 84/2003...".
Fiind vorba despre modificarea unor acte normative, alte instituţii publice sunt îndrituite de lege să le efectueze. Acestea vor analiza, urmând a fi implementate măsurile ce pot aduce plus valoare companiei.
6. "...chiria în GEI Palat...12 MILIOANE de lei..."
Încă o dovadă de dezinformare şi de rea credinţă o reprezintă afirmaţiile punctului 6 pe care le considerăm ca fiind eronate şi mult exagerate. Cu privire la sumele plătite de către Companie către GEI Palat, CNADNR plăteşte anual chirie pentru funcţionarea în cladirea Palatului CFR, aproximativ 1,7 milioane lei şi nu 12 milioane de lei aşa cum se încearcă dezinfomarea opiniei publice. Vorbim de un preţ mediu de aproximativ 4,5 euro/mp, cu mult sub preţurile practicate în prezent (sub jumătate faţă de preţul pieţei din zonă, de minim 10 euro/mp).
7. "...Constituirea unei echipe de inspecţie de la nivelul CNADNR Central pentru verificarea activităţii SDN-urilor şi a districtelor..."
Dorim să menţionăm că verificarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul companiei reprezintă o preocupare permanentă a conducerii executive, o dovadă în acest sens fiind implementarea Sistemul de Control Intern Managerial, confirmată prin raportul Curţii de Conturi. Pentru a întări această activitate de control, conducerea executivă intenţionează introducerea în structura companiei a unui departament care va avea ca principal scop activitatea de control asupra activităţilor desfăşurate de toate compartimentele companiei, inclusiv cele regionale.
8. "...Stoparea acordării sumelor uriaşe din partea companiei pentru sindicate..."
Drepturile acordate organizaţiilor sindicale sunt prevăzute în convenţii internaţionale şi au fost preluate şi de legislaţia românească şi sunt obligatorii pentru Contractele Colective de Muncă.
9. "...acordării sporului la salariu de până la 75%..."
Conform Planului de Măsuri pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Raportul Ministerului Transporturilor nr. 942/27.10.2015, înregistrat la CNADNR SA sub nr. 92/82892/10.12.2015, s-a propus încadrarea cheltuielilor cu salariile în prevederile BVC aprobat, inclusiv reanalizarea acordării sporului de până la 75% angajaţilor companiei.
A fost deja una dintre primele măsuri ale actualei conduceri executive ale companiei, cea de realizare a unui plan complex cu măsuri multiple privind încadrarea în fondul de salarii, plan înaintat şi aprobat de CA în data de 22.03.2016.
10. "...parc de maşini uriaş la CNADNR, o mulţime de şoferi... "
Pentru reducerea cheltuielilor cu service-ul şi piesele de schimb s-au făcut şi se fac eforturi pentru înlocuirea parcului de autoturisme şi utilaje. Astfel, în perioada 2012-2015, au fost înlocuite prin Programul Rabla un număr de 165 de autoturisme din parcul propriu al companiei.
De asemenea, au fost achiziţionate prin fonduri europene un număr de 100 autofreze pentru activitatea de deszăpezire, de generaţie 2015, înlocuind vechiul parc de autofreze, în număr de 96 de bucăţi aparţinând generaţiei aniilor ’60 – ’70.
Menţionăm că au fost prevăzute sume în Lista de Investiţii atât de la Bugetul de Stat cât şi din venituri proprii pentru achiziţionarea de noi utilaje care vor conduce la scăderea cheltuielilor cu terţii şi cheltuielile generate de administrarea unui parc îmbătrânit.
În ultimii 3 de ani de zile achiziţia asigurărilor obligatorii (RCA) se face în sistem centralizat la nivel CNADNR, costul cu acestea scăzând în acest mod la aproximativ 70-80% din preţul pieţei.
Faţă de un total de 1084 vehicule, constând în autoturisme, maşini şi utilaje, deţinute de companie, la care se adaugă încă 256 de autoutilitare, operate de personalul propriu al CNADNR în sistem de leasing operaţional, numărul de şoferi este total insuficient, parte din aceştia în perioadele de criză fiind utilizaţi pe mai multe tipuri de utilaje de intervenţie.
Specificul activităţii CNADNR SA determină nevoia de deplasare.
11. "...organizarea si funcţionarea C.T.E. "
Suntem de acord că o mai bună organizare şi funcţionare a comisiilor tehnico-economice şi a direcţiilor şi serviciilor tehnice care gestionează proiecte de infrastructură rutieră va conduce la o mai bună calitate a execuţiei lucrărilor şi la costuri care să se încadreze în contractele semnate cu antreprenori.
În acest fel, se poate accelera implementarea şi execuţia proiectelor de infrastructură rutieră. Compania are în vedere atât îmbunătăţirea activităţii din CTE, cât şi înfiinţarea unor unităţi de implementare a proiectelor în care să fie cooptaţi şi responsabilizaţi specialişti din domeniu. În perspectiva imediată, CNADNR are în vedere crearea unei structuri de specialişti în proiectare la nivel central.
12. "...reorganizarea Serviciului Mecanizare..."
Având în vedere intenţia companiei de retehnologizare concretizată în achiziţia de autofreze pentru activitatea de deszăpezire, procurarea de autospeciale de transport muncitori pentru activităţiile de întreţinere curentă, finalizarea procedurilor de achiziţie publică pentru achiziţionarea truselor de reciclare pentru activităţi de întreţinere periodică, finalizarea procedurilor de achiziţie publică pentru echipajele de intervenţie rapidă în situaţii de accidente, calamităţi, considerăm necesară şi utilă organizarea tuturor acestor activităţi într-un compartiment distinct. În acest moment, se află în analiză, dimensiunea în care va fi proiectat pentru a satisface nevoile companiei.
13. "...înfiinţarea unui Serviciu de Autostrăzi separat de Serviciul Întreţinere Drumuri, în cadrul D.I.D.N.A... "
Facem precizarea că, odată cu dezvoltarea reţelei de autostrăzi se are în vedere înfiinţarea unei entităţi funcţionale care să aibă ca obiect gestionarea şi întreţinerea autostrăzilor. Ne concentrăm în momentul de faţă pe finalizarea proiectelor de construcţie de autostrăzi şi în funcţie de aceste realizări, se poate lua în discuţie înfiinţarea unui astfel de serviciu.
14. "...alocările lunare pentru activitatea de întreţinere la D.R.D.P. 1 – 7 să se facă doar în baza avizului D.I.D.N.A. de confirmare a realizărilor..."
În prezent, plăţile se efectuează în baza cererilor de fonduri de la Bugetul de Stat întocmite şi verificate de Direcţia Întreţinere Drumuri Naţionale şi Autostrăzi.
15.-16. “…angajări/promovări pe bază de concurs...”
Organizarea concursurilor are şi va avea loc în baza unor principii legale şi procedurale, bine reglementate. Considerăm că respectarea acestor principii este mult mai importantă decât locul desfăşurării concursului de angajare.
17. "...să nu mai fie preluat de către C.N.A.D.N.R. niciun drum judeţean şi comunal... "
În prezent, din cauza cheltuielilor suplimentare pe care le generează, nu mai sunt preluate drumuri judeţene. Menţionăm că, cele mai multe drumuri judeţene au fost preluate în perioada 2003-2004, perioadă în care chiar unul din semnatari a fost directorul general al CNADNR SA.
18. "...lucrările de întreţinere periodică să fie realizate anual pe lungimi mari de drumuri naţionale, nu pe sectoare scurte aşa cum se face în prezent la propunerea DRDP-urilor (200-300 de metri)... "
Menţionăm că lucrările de întreţinere periodică se aprobă şi se monitorizează conform propunerilor DRDP 1-7, lucrările de întreţinere periodică realizându-se pe sectoare omogene, care presupun lungimi considerabile. În acest an, avem prevăzute lucrări pe o lungime de peste 1000 km, în limita bugetelor aprobate, iniţiativa fiind chiar a unuia dintre semnatari. Peticirea drumurilor la care se face referire se concretizează de fapt în lucrări de întreţinere curentă, care se execută uzual în fiecare an pe reţeaua de drumuri naţionale.
În concluzie, se poate constata cu uşurinţă că majoritatea aspectelor sesizate nu corespunde realităţii, solicitările şi propunerile grupului fiind menite să inducă în eroare opinia publică. Totodată, este necesar a fi menţionate următoarele aspecte suplimentare:
Semnatarii au ocupat şi ocupă funcţii de conducere, având responsabilităţi ce ar trebui asumate, pentru orice funcţie exercitată în diverse perioade;
Având în vedere vechimea unor semnatari în cadrul companiei, care în baza atribuţiilor de serviciu au participat la adoptarea multor decizii şi au semnat numeroase acte în acest sens, acestia se află de asemenea, menţionaţi ca persoane responsabile fie în rapoartele Curţii de Conturi, precum şi în cercetarea organelor abilitate;
În eventualitatea revocării din funcţie a unor directori, informăm opinia publică că şi aceştia se bucură de drepturile legale şi constituţionale de a contesta deciziile respective. Aducem în discuţie această chestiune, întrucât semnatarii, pentru sancţiuni disciplinare minore, cum ar fi “avertismentul”, au făcut numeroase plângeri penale, constestaţii în instanţă şi sesizarea unor comisii de abuzuri şi alte autorităţi;
În ceea ce priveşte situaţia lui Narcis Neaga, potrivit comunicatului DNA din data de 23.12.2015, rezultă că s-a dispus un control judiciar cu obligativitatea respectării următoarelor obligaţii:
• Să se prezinte la secţia 3 de Poliţie ori de câte ori e chemat;
• Să anunţe cu privire la o eventuală schimbare a locuinţei;
• Să nu părăsească teritoriul României decât cu acordul procurorului competent;
• Să nu comunice cu celelalte persoane din dosar fără a se menţiona numele acestora;
Menţionăm că potrivit art. 215 din Codul de Procedură Penală, procurorul avea dreptul să impună şi alte obligaţii suplimentare cum ar fi interdicţia de a exercita profesia, care ar împiedica executarea contractului de muncă. Această interdicţie nu a fost stabilită.
Ne manifestăm surprinderea din cauza faptului că toţi semnatarii au fost/sunt cercetaţi în diferite dosare penale şi au beneficiat de acelaşi drept de a veni la serviciu pe funcţii de conducere.
Reamintim că prin Decizia nr. 279/2015 Curtea Constituţională a declarat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 52, alin. 1, lit b) Teza I din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii în sensul că angajatorul nu mai poate suspenda contractul individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului.
Menţionăm că toate acuzele date publicităţii referitoare la “protejarea, fraternizarea cu domnul Narcis Neaga” sunt complet mincinoase. Compania nu face decât să respecte prevederile legale menţionate mai sus.
De asemenea, pe lângă subiectele anunţate în cadrul conferinţei de presă, unul din membrii grupului a făcut acuzaţii grave la diverse posturi tv, fără nicio acoperire legală şi faptică. În sprijinul acestei afirmaţii, dorim să facem următoarele precizări:
"...100 milioane costuri implementare rovinietă electronică..."
• În anul 2010 a fost semnat contractul de servicii „Sistem Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare şi Control a Rovinietei” (înregistrat cu nr. 92/26244/09.06.2010) în valoare de 35.960.605,27 lei fără TVA, reprezentând 8.363.904,01 euro fără TVA;
• În anul 2012 a fost semnat contractul de servicii "Extindere Sistem Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare şi Control al Rovinietei” în valoare de 36.077.202,03 lei fără TVA reprezentând 8.107.236 euro fără TVA;
Concluzie: Total valoare contractată: 72.037.807,03 lei fără TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 16.471.140,42 Euro fără TVA (dovezi concludente: anunţurile de atribuire ale contractelor) şi nicidecum 100 milioane Euro (aşa cum s-a declarat).
Implementarea sistemului de emitere, gestiune, monitorizare şi control a rovinietei a avut scopul de a îmbunătăţi sistemul de distribuţie şi control al achitării tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, urmarea imediată fiind încasarea în prima lună de funcţionare a unor venituri aproape de 2 ori mai mari decât cele încasate în aceleaşi luni aferente aniilor anteriori. Ulterior, a urmat o creştere constantă a veniturilor de la an la an, urmare a conştientizării utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale cu privire la obligativitatea achitării rovinietei, astfel încât, la sfârşitul anului 2015, nivelul încasărilor fiind cu 50% mai mare decât cel din 2009, anterior implementării sistemului SIEGMCR (935 mil. Lei în 2015 faţă de 635 mil. Lei în 2009).
"...3 miliarde euro pierduţi..."
• 3 MILIARDE EURO FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE PENTRU INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT RUTIER conform informaţiilor existente pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene:
http://www.fonduri-ue.ro/files/programe/INFRASTRUCTURA/POST/tablou_de_bord_POST_5_decembrie_2014.pdf
• alocarea financiară pe POST pentru anii 2007 - 2015 a fost de 2.234.126.620 euro compusă din: Fond de Coeziune - Axa DMI 1.1 (1.784.303.926 euro) si FEDR - Axa DMI 2.1 (449.822.694 Euro)
Concluzie: Nu au fost pierdute 3 miliarde de Euro (aşa cum s-a declarat), întrucât valoarea totală a fondurilor europene pentru infrastructura de transport rutier a fost de maxim 2.234.126.620 Euro şi în jur de 70% din această sumă a fost considerată eligibilă, rambursată Statului Român de către Comisia Europeană;
"...53 milioane euro pierdute pe SF-uri..."
• Suma totală a contractelor de SF semnate în perioada 2014 - 2016 a fost de aproximativ 13.146.380 Euro fără TVA, întrucât majoritatea procedurilor de licitaţie de SF a fost anulată începând cu anul 2015;
• Din suma de 13.146.380 euro fără TVA, 6.461.179,76 Euro reprezintă SF-ul pentru Autostrada Sibiu – Piteşti;
Concluzie: Nu au fost cheltuite 53 milioane Euro pentru SF-uri ci au fost semnate contracte de maxim 13.146.380 Euro;
Având în vedere că CNADNR SA este într-un plin proces de reorganizare la nivelul managementului, care cuprinde o serie de măsuri organizatorice şi structurale, considerăm că este împotriva regulilor de bună funcţionare a oricărei companii publice sau private, desfăşurarea unui atac mincinos menit să decredibilizeze compania. Această campanie mincinoasă afectează poziţia companiei în principal în toate raporturile juridice cu partenerii contractuali externi şi interni. Este de neconceput ca această campanie să fie dusă chiar de angajaţi ai companiei. Astfel, ne întrebăm dacă nu cumva, pe lângă aşa numitele măsuri de reformare, se urmăreşte de fapt doar satisfacerea unor interese personale sau de grup?
Facem un apel la mass-media pentru urmărirea respectării Legii nr. 477/2004 care se referă la obligaţii legale şi morale în entităţile publice referitoare la loialitate, imparţialitate, apărarea imaginii acestora, precum şi interdicţia ca salariaţii acestei entităţi publice să facă aprecieri despre litigiile în curs.
De-a lungul anilor, compania a fost supusă verificărilor şi controalelor instituţiilor abilitate ale statului (Guvern, Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi, ANAF, DNA, etc.) şi ne supunem în continuare acestui principiu al controlului. În acest sens, considerăm că această acţiune bazată în mare parte pe minciună şi dezinformare (fapte pe care le-am demonstrat punct cu punct), se constituie într-o acţiune doar de imagine şi vendetă. Rezolvarea problemelor ţine de adoptarea unor planuri de măsuri concrete, realiste, general acceptate. Lipsa de răspundere asumată a faptelor, falsele principii şi norme, de fapt doar invocarea acestora, se transformă în final în minciuni şi se întorc împotriva companiei şi chiar şi acelora care încalcă cu bună ştiinţă normele şi regulamentele.
În consecinţă, facem apel la toţi cei responsabili să-şi respecte atribuţiile, sarcinile, să-şi îmbunătăţească activitatea şi să dea dovadă concretă de profesionalism.
Exemplul cel mai elocvent de rea credinţă, ce poate fi dat în acest sens, este cel legat de data executării reparaţiilor la autostrada A2. Compania a anunţat alocarea fondurilor, calendarul acţiunii fiind stabilit în funcţie de durata procedurilor de achiziţie. Cu toate acestea, un angajat al companiei, care nu are responsabilităţi în domeniu, a făcut declaraţii încă o dată de-a dreptul mincinoase, dezinformând cu bună ştiinţă opinia publică. În aceste condiţii, s-au încălcat normele, regulamentele şi deciziile funcţionării companiei în mod nejustificat. În acest sens, ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă fiecare angajat al companiei ar fi anunţat o altă dată pentru începerea lucrărilor de reparaţie la A2?
Acceptarea regulilor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare ale companiei, odată cu angajarea, nu presupune încalcarea libertăţii de exprimare. Însă, nici nu putem accepta ca libertatea noastră de exprimare şi acţiune să dăuneze, fără temei, sub diverse forme, companiei, angajaţiilor săi şi chiar opiniei publice.
Se încarcă comentariile...
